Londra / Tallinn / Santiago de Compostela — Un studiu academic nou realizat de Fundația Thomson și Media and Journalism Research Center (MJRC) oferă informații oportune și critice despre modul în care evoluția rapidă a comportamentelor publicului remodelează jurnalismul și consumul de știri în Europa de Est. Concentrându-se pe Ungaria, România și Polonia, cercetarea evidențiază influența tot mai mare a rețelelor de socializare asupra modului în care cetățenii accesează informațiile, percep credibilitatea jurnalistică și se angajează în viața civică.
Realizat în urma alegerilor prezidențiale anulate din România din 2024 – și înaintea alegerilor cheie din toate cele trei țări – studiul se bazează pe 82 de interviuri aprofundate cu utilizatori de social media. Patru studii de caz formează coloana vertebrală a cercetării: utilizatorii TikTok din România, utilizatorii Facebook din Ungaria și printre etnicii maghiari din România și utilizatorii X (fostul Twitter) din Polonia. Adoptând o abordare calitativă, centrată pe oameni, studiul examinează nu numai ce consumă oamenii, ci și de ce – și dezvăluie implicațiile acestui consum asupra angajamentul democratic.
Descoperirile cheie prezintă o imagine complexă. În timp ce rețelele de socializare continuă să domine peisajul informațional, implicarea utilizatorilor este din ce în ce mai superficială. Studiul introduce conceptul „derulare oarbă” (“blind scrolling”) pentru a descrie un obicei pasiv, aproape automat de a naviga fără scop – predominant în toate grupele de vârstă și educație. Respondenții au raportat, de asemenea, niveluri tot mai mari de oboseală și frustrare față de platformele pe care totuși nu se simt în măsură să le abandoneze.
Utilizarea platformelor variază: TikTok este un favorit printre tinerii români pentru divertismentul său și conținutul bazat pe influenceri; Facebook servește ca spațiu social cheie în comunitățile maghiare; iar X face apel la utilizatorii implicați politic din Polonia pentru mediul său rapid și relativ lipsit de reclame.
Poate cel mai izbitor rezultat al studiului este erodarea încrederii în jurnalismul profesionist. Mulți participanți nu se mai bazează pe canalele de știri tradiționale, invocând prejudecăți politice, influență corporativă și acoperire superficială. În România, distincția dintre jurnaliști și influenceri este din ce în ce mai neclară, în special pe TikTok, unde non-jurnaliștii acționează adesea ca niște comentatori politici de facto.
Studiul indică drept necesară o tranziție la jurnalismul centrat pe public, acordând prioritate implicării în detrimentul livrării de conținut unidirecțional. De asemenea, subliniază nevoia urgentă de inițiative de educație media pe termen lung și de cadre politice solide pentru a sprijini jurnalismul independent, în special în mediile vulnerabile din punct de vedere politic.
Cercetarea a fost realizată de o echipă de experți coordonată de Marius Dragomir, Director al Media and Journalism Research Center și Davor Marko, Thomson Foundation. Echipa proiectului este următoarea: Raluca Petre, Alexandra Codău, Valentin Vanghelescu și Adrian Anton, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, Raluca Radu, de la Universitatea din București, Manuela Preoteasa, de la Universitatea din București și EurActiv România, Tamás Kiss, de la Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale , Norina Solomon de la Media and Journalism Research Center, Tibor Toro de la Universitatea „Sapientia” din Transilvania, Eva Bognar de la Asociația Media Forum Ungaria, și Michal Glowacki, Jan Manicki, Jacek Mikucki și Filip Świtkowski de la Universitatea din Varșovia, alături de Minna Aslama Horowitz, care a revizuit textul din punct de vedere academic.
Studiul complet este disponibil aici.
Informații suplimentare:
Marius Dragomir, Director al Media and Journalism Research Center
mdragomir@journalismresearch.org
