Președintele Trump a ridicat mizele convorbirilor directe Rusia-Ucraina, care ar urma să aibă loc joi în Turcia, sugerând că ar putea participa la întâlnire.
Secretarul de stat Marco Rubio a anunțat deja că se va afla în Turcia între 14 și 16 mai, pentru a participa la o întâlnire informală a miniştrilor de externe din NATO. Din Washington, transmite Doina Saiciuc.
Reporter: Diplomații americani și europeni au intrat într-o serie rapidă de convorbiri telefonice după ce președintele Trump a anunțat în mod surprinzător că s-ar putea alătura negocierilor directe Rusia-Ucraina, care ar urma să aibă loc joi în Turcia, pentru a găsi o cale de a pune capăt războiului din Ucraina.
Comentariile președintelui Trump au ridicat mizele convorbirilor directe Rusia-Ucraina la o zi după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că va merge în Turcia, unde îl va aștepta și pe președintele rus, Putin. Până acum nu a venit niciun răspuns concret de la Kremlin privind oferta lui Volodimir Zelenski de a se întâlni cu Putin în Istanbul și nici privind oferta președintelui Trump de a se alătura convorbirilor. În ce îl privește, secretarul de stat Rubio a anunțat că se va afla în Turcia între 14 și 16 mai pentru a participa la o întâlnire informală a miniştrilor de externe din NATO.
Departamentul de Stat a arătat că, după anunțul lui Donald Trump, Marco Rubio a discutat „calea pentru o încetare a focului cu omologii ucraineni și europeni, inclusiv cu cei din Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia, ca și cu șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kalas. Aceasta a spus chiar astăzi că nu crede că Putin va merge în Turcia pentru convorbiri, întrucât este clar că Rusia face jocuri, încercând să tragă de timp și sperând că timpul este de partea sa. Partea ucraineană a arătat într-o declarație că, dacă Vladimir Putin refuză să meargă în Turcia, aceasta va constitui semnalul final că Rusia nu vrea să pună capăt acestui război, că Rusia nu dorește și nu este gata să negocieze.
Șefa diplomației europene, Kallas, crede că pachetul de sancțiuni pe care îl pregătește Senatul Statelor Unite este un bun exemplu că Washingtonul are o analiză similară celei europene, adică trebuie făcute presiuni asupra Rusiei, pentru că este nevoie de două părți care să vrea pace și numai de una care să vrea război, iar Rusia vrea în mod clar război. Senatorul republican Lindsey Graham, care a inițiat un proiect de lege ce ar impune noi sancțiuni împotriva Rusiei și taxe vamale mari împotriva țărilor care cumpără petrol, gaz și uraniu din Rusia, a spus că legea are voturile necesare pentru a fi adoptată.
Pe de altă parte, cu o lună înaintea summit-ului NATO de la Haga, președintele Comitetului Militar al Alianței, amiralul Giuseppe Dragone, a arătat pentru revista militară americană Defense News că încă nu vede niciun indiciu că Statele Unite și-ar retrage forțele angajate în planurile de apărare ale Alianței pentru a muta în Indo-Pacific. Amiralul Dragone a vizitat Washingtonul împreună cu alți lideri NATO pentru a se întâlni cu oficiali ai Pentagonului, inclusiv cu adjunctul șefului Marilor State Majore Reunite, amiralul Christopher Grady. El a prevenit, totuși, că NATO trebuie să se pregătească pentru o deturnare a atenției Statelor Unite de la continentul european, iar o problemă cheie este planificarea în avans, crede amiralul Dragone, care adăugă că aceasta ar conferi Alianței capacitatea de a se reorienta și reechilibra. Dragone a mai spus în Washington că Rusia continuă să piardă pe linia de front între 1.000 și 1.200 de militari pe zi, dar că Moscova va continua să-și reconstruiască forțele, chiar dacă va fi încheiat un acord de pace/schelaru
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI – 13 mai
