”Acordul comercial surprinzător dintre SUA și China oferă economiei globale un moment de respiro”, titrează The Wall Street Journal. Tarifele americane pentru mărfurile chinezești vor fi reduse de la 145 la 30%, în timp ce China a anunțat că își va reduce tarifele generale de la 125 la 10% începând de miercuri, detaliază Washington Post. Însă această dezescaladare a războiului comercial lansat de președintele Donald Trump nu a făcut nimic pentru a rezolva diferențele de fond dintre Beijing și Washington, avertizează Associated Press, explicând că pauza anunțată are o durată de 90 de zile, doar pentru a oferi timp pentru ca negociatorii americani și chinezi să ajungă la un acord mai substanțial. Totuși, după cum remarcă CNN, ambele părți recunosc „importanța unei relații economice și comerciale durabile, pe termen lung și reciproc avantajoase”.
Efectele s-au făcut simțite imediat pe piețele financiare. Acțiunile de pe Wall Street au înregistrat una dintre cele mai mari creșteri într-o singură zi din ultimii ani, constată Financial Times, în timp ce Les Echos remarcă o reînviere a apetitului pentru risc și în Europa. Bunurile de lux, semiconductorii și automobilele au fost cele mai puternice, în timp ce acțiunile din domeniul apărării au suferit vânzări masive în urma armistițiului dintre India și Pakistan și a speranței unei încetări a ostilităților dintre Ucraina și Rusia, notează cotidianul francez. Și dolarul a înregistrat o creștere după ce armistițiul dintre China și SUA a atenuat temerile legate de creșterea economică, observă Reuters, ținând însă sublinieze că moneda americană se află în continuare sub nivelul din 2 aprilie, data anunțării tarifelor vamale masive de către Donald Trump. Între timp, potrivit Bloomberg, investitorii continuă să parieze pe o creștere a euro, preconizând că aprecierea monedei europene este doar la început. ”Timp de mai bine de un deceniu, fluxul de capital transatlantic s-a mișcat într-o singură direcție, alimentând ascensiunea unui dolar de neoprit și lăsând euro departe în urmă. Acum, cei mai mari investitori spun că valul s-ar putea schimba”, iar ”euro se îndreaptă spre cel mai bun an din ultimele două decenii”, înregistrând ”o renaștere rar întâlnită de la crearea sa în 1999”. ”Prin urmare, hotărârea lui Donald Trump de a revizui comerțul global le-a oferit factorilor de decizie europeni o șansă pentru ceea ce și-au dorit de mult timp – o monedă văzută ca susținând o putere economică puternică și stabilă, mai degrabă decât un continent fracturat și înclinat spre crize”, mai comentează Bloomberg.
Între timp, președintele american, Donald Trump, lansează un nou atac asupra Uniunii Europene pe teme comerciale, numind-o ”mai rea decât China”, constată Politico, adăugând că declarația lui Trump marchează o abatere semnificativă de la cuvintele sale cordiale despre președinta Comisiei Europene de săptămâna trecută, când a lăudat-o pe Ursula von der Leyen, numind-o „fantastică” și și-a exprimat speranța că se vor întâlni cât mai curând. Deși Trump s-a întâlnit deja cu o serie de lideri europeni, von der Leyen nu a stabilit încă o dată pentru o astfel de întâlnire – spunând săptămâna trecută că se va întâlni cu președintele SUA doar dacă va exista un pachet comercial „concret” care poate fi negociat, mai scrie Politico. Bruxelles-ul a prezentat o listă de potențiale concesii – inclusiv relaxarea reglementărilor și eforturi comune pentru a reduce supraproducția chineză -, dar a amenințat și cu tarife vamale pentru bunuri americane în valoare de 95 de miliarde de euro dacă discuțiile se vor împotmoli, amintește Politico.
Tot în plan economic, dar în vecinătatea noastră, adoptarea monedei euro creează tensiuni pe scena politică, dar și în societatea bulgară. Potrivit Mediapool, președintele Bulgariei, Rumen Radev, a depus luni o cerere de organizare a unui referendum privind moneda euro. „Sunteți de acord cu introducerea monedei euro începând cu 1 ianuarie 2026?”, este întrebarea pusă de Radev, care a ținut să sublinieze că nu este împotriva monedei unice în principiu, dar consideră că societatea bulgară nu este pregătită pentru o astfel de schimbare de la începutul anului viitor. Boiko Borisov, fost premier și lider al partidului GERB, a cerut Parlamentului să respingă cererea, explicând că o astfel de întrebare ar fi neconstituțională, deoarece există o decizie a Curții Constituționale conform căreia Bulgaria s-a angajat să introducă moneda euro atunci când a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Ideea este împărtășită și de secretarul președintelui Radev pentru afaceri juridice și fost ministru al justiției, Krum Zarkov, care a a anunțat deja că va demisiona din cauza acțiunilor șefului statului. Duminică, 40 de profesori de la mai multe facultăți de drept au ieșit cu o poziție conform căreia convocarea unui referendum anticonstituțional are ca scop – în mod conștient sau nu – suspendarea Constituției bulgare, și subminează autoritatea țării și distruge încrederea între Bulgaria și partenerii săi europeni, mai scrie Mediapool.
Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA
