Realizator: Cătălin Gomboș – Comisia Europeană așteaptă miercuri verdictul Curții Europene de Justiție în cazul mesajelor trimise de președintele Ursula von der Leyen în perioada pandemiei către președintele companiei farmaceutice Pfizer. Von der Leyen este acuzată că a negociat direct, fără a face publice mesajele, contracte de zeci de miliarde de euro pentru achiziția de vaccinuri anti-COVID. Comisia răspunde că toate negocierile s-au purtat cu acordul statelor membre. Curtea Europeană ar putea impune publicarea mesajelor respective, dar nu este clar dacă ele mai există. Corespondentul RRA Bogdan Isopescu transmite din Bruxelles.
Reporter: Comisia Europeană a semnat în timpul pandemiei COVID – mai exact, în primăvara lui 2021 – un contract în valoare de 35 de miliarde de euro, prin care compania Pfizer se angaja să livreze Uniunii Europene 1,8 milioane de vaccinuri. Jurnaliștii de la New York Times au dezvăluit în aceeași perioadă că Ursula von der Leyen a negociat personal cu Pfizer detaliile contractului prin intermediul mesageriei. Atât jurnaliști, cât și alți actori politici au cerut desecretizarea acestor mesaje, însă s-au izbit de poziția Comisiei, care susținea că aceste mesaje nu au fost relevante pentru procedura de achiziție. Mai mult, Comisia spune că în privința contractelor cu toate companiile farmaceutice care au pus la dispoziție vaccinuri anti-COVID, toate deciziile Uniunii au fost luate împreună cu statele membre din Consiliu. Astfel, mesajele ar fi conținut doar elemente organizatorice și nicidecum de influențare a procesului de achiziție. Cazul a ajuns pe masa Curții Europene de Justiție. Nici în conferințele din aceste zile, însă reprezentanții Comisiei nu au putut lămuri dacă mesajele au fost șterse sau dacă mai există în arhiva digitală a executivului european. Mai mult, valoarea informațională a acestor mesaje nu a putut fi cântărită de nicio parte neutră, întrucât doar cabinetul Ursulei von der Leyen a avut acces la ele și le-a caracterizat ca fiind neimportante în cazul de față. În urma deciziei de miercuri, Curtea Europeană ar putea acuza Comisia de lipsă de transparență și poate cere desecretizarea textelor în cazul în care acestea mai există./RADOR RADIO ROMÂNIA/abranescu/ilapadat
(RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI – 14 mai)
