15 mai 1945: Ultima bătălie din Europa în Al Doilea Război Mondial – Prevalje, Slovenia

„Războiul s-a sfârșit, dar umbrele lui vor rămâne mult timp printre noi.”

„Citat din presa slovenă, mai 1945”

 

 

 

 Introducere

La o săptămână după capitularea oficială a Germaniei naziste, în Europa s-a mai dus o ultimă luptă. Pe 15 mai 1945, în Slovenia, la Prevalje, s-a consumat ultima confruntare militară de pe teatrul european al celui de-Al Doilea Război Mondial. A fost un episod sângeros și controversat, desfășurat în haosul tranziției de la război la pace, între forțele partizane iugoslave și unități militare colaboraționiste care fugeau din fața represaliilor.

 Contextul: Europa între armistițiu și haos

 Capitularea Germaniei naziste la 8 mai 1945 a încheiat oficial ostilitățile în Europa, însă în Balcani, conflictul era departe de a se fi terminat. Regiunea fusese un focar de rezistență, trădări și mișcări politice divergente.

În Slovenia (parte din Iugoslavia), mii de soldați colaboraționiști — ustasși croați, cetnici sârbi, membri ai forțelor slovene pro-germane și civili însoțitori — fugeau spre vest, încercând să se predea aliaților occidentali (britanicilor), temându-se de represaliile partizanilor comuniști ai lui Tito.

Desfășurarea bătăliei de la Prevalje

Pe 15 mai 1945, în zona localității Prevalje, aproape de granița cu Austria, partizanii iugoslavi au interceptat și atacat convoiul de retragere. În acel moment, deja capitulaseră oficial, dar partizanii considerau trădători toate grupările care colaboraseră cu naziștii.

  • Trupele implicate:

o          Pe de o parte: partizanii iugoslavi conduși de Josip Broz Tito, organizați în Armata Populară de Eliberare.

o          De cealaltă parte: miliții colaboraționiste (domobrani sloveni, ustasși croați, cetnici) și civili în retragere.

  • Strategia:

o          Partizanii au înconjurat coloana într-un atac combinat, folosind tehnici de gherilă și artilerie ușoară.

o          Zona muntoasă a permis o ambuscadă eficientă, iar rezistența colaboraționiștilor a fost în mare parte simbolică.

Luptele au fost dure, în ciuda faptului că armata germană deja capitulase. Mii de prizonieri au fost capturați, iar mulți dintre cei prinși au fost ulterior executați extrajudiciar — un episod cunoscut sub numele de Masacrul de la Bleiburg, care a urmat imediat acestor confruntări.

 

 Impactul și reacțiile immediate

Deși presa occidentală și sovietică marcau deja „marea victorie împotriva fascismului”, în Balcani încă mureau oameni. Vestea bătăliei de la Prevalje a trecut aproape neobservată în Occident, concentrat pe reconstrucție și negocieri de pace.

În schimb, în Slovenia și Croația, acest episod a rămas adânc întipărit în memoria colectivă, nu doar ca ultima bătălie, ci și ca începutul unei epurări sângeroase.

Urmările: de la război la răfuieli

După bătălia de la Prevalje, mii de prizonieri — în special croați și sloveni colaboraționiști — au fost predați de britanici partizanilor iugoslavi, care i-au masacrat fără judecată, în ceea ce azi este considerat o crimă de război.

  • Masacrul de la Bleiburg (Austria, mai 1945) este considerat un simbol al acestor represalii.
  • Prevalje a devenit astfel locul de închidere simbolică a teatrului militar european, dar și începutul unei serii de tragedii postbelice puțin cunoscute.

Chestiuni inedite

  • În unele documente iugoslave, Prevalje este numită „mormântul trădării” — o referință la faptul că aici s-au oprit, definitiv, speranțele colaboraționiștilor de a scăpa judecății.
  • În anii ’90, odată cu destrămarea Iugoslaviei, au fost redeschise dezbateri privind crimele comise după 15 mai 1945, iar memoria celor uciși a fost reabilitată în unele state ex-iugoslave.
  • În 2005, în Slovenia a fost ridicat un memorial al reconcilierii, care menționează și bătălia de la Prevalje.

Concluzie: sfârșitul războiului sau începutul unei alte epoci?

Bătălia de la Prevalje nu a fost doar ultima scânteie militară din Europa celui de-Al Doilea Război Mondial. A fost și semnalul clar al unei noi epoci dominate de răfuieli politice, războaie ideologice și Cortina de Fier care avea să se aștearnă peste Balcani pentru următoarele decenii.

În istoria oficială, data de 15 mai 1945 rămâne o încheiere întârziată a unei tragedii globale, dar și o lecție amară despre complexitatea sfârșitului — căci uneori, liniștea vine prea târziu.

Autor: Alexandru Eduard Balaci

 

Bibliografie

 

https://codenames.info/operation/battle-of-poljana/

https://en-academic.com/dic.nsf/enwiki/1457533