Mult așteptatele negocieri de pace de la Istanbul sunt pe punctul de a eșua înainte să debuteze ca urmare a absenței lui Vladimir Putin. „Zelenski, singur în Turcia” – titrează Le Point, care reface succint cronologia comunicatelor diplomatice. „Cele două țări continuă să își afișeze public cereri care sunt greu de conciliat. Rusia continuă să ceară Ucrainei să renunțe la statutul de membru NATO și să i se garanteze că va păstra teritoriile ucrainene anexate de Moscova. Ucraina, la rândul său, dorește „garanții de securitate” solide din partea Occidentului pentru a preveni orice alte atacuri rusești, și cere ca armata Moscovei, care controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, să se retragă pur și simplu de pe teritoriul său. „Vladimir Putin, a indicat joi, 15 mai, că nu va participa la ceea ce ar putea fi primele negocieri directe de pace dintre Moscova și Kiev în ultimii trei ani, Kremlinul trimițând în schimb un grup de tehnocrați experimentați”. Cotidianul francez Le Point reamintește că Putin este cel care a propus negocieri directe cu Ucraina la Istanbul „fără nicio condiție prealabilă”. „Absența lui Putin zădărnicește eforturile diplomatice ale multor țări, inclusiv ale președintelui american Donald Trump, care deschisese posibilitatea participării sale, dar a cărui prezență pe Bosfor a fost exclusă de pe ordinea de zi”, notează la rândul său Le Nouvel Observateur, în timp ce La Stampa evaluează pesimist perspectivele dialogului de la Istanbul: „Absența președinților rus și american reduce așteptările privind un progres major în războiul lansat de Rusia în februarie 2022”.
Aflat în Antalya, secretarul de stat al SUA Marco Rubio a declarat că, după părerea sa, este “extrem de clar că singura modalitate prin care vom obține o înțelegere aici este între președintele Trump și președintele Putin”. Oficialul american a mai afirmat că, până când președintele american și cel rus nu se vor angaja într-o “conversație foarte sinceră și directă, nu se va întâmpla nimic productiv de acum înainte”, notează Reuters. Rubio a încheiat prin a spune că vineri va merge la Istanbul pentru discuții cu omologul turc și cu o delegație ucraineană, dar că nu are mari așteptări de la această reuniune.
Alegerile din România revin în atenția presei internaționale. Sub titlul „Europa se pregătește pentru „super-duminica” electorală”, The Guardian amintește că milioane de oameni vor vota la alegeri cruciale organizate în România, Polonia și Portugalia într-o perioadă de tensiuni politice, comerciale și economice accentuate. „În România, candidatul de extrema dreaptă se află pe primul loc înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, în timp ce în Polonia, unde votul în primul tur e profund polarizat, un liberal, un conservator și un candidat de extrema dreaptă concurează pentru a deveni președinte. „Pentru România este un vot pe care analiștii l-au calificat drept cel mai important din istoria postcomunistă a țării”, scrie The Guardian referitor la turul II al prezidențialelor la care se confruntă, cităm, „un ultranaționalist eurosceptic admirator al lui Trump și un independent centrist”.
„Scrutinul e urmărit îndeaproape de UE, căreia nu i-ar prinde bine încă un perturbator în regiune, pe lângă Ungaria și Slovacia. De vot mai sunt interesați și naționaliștii – inclusiv cei de la Washington – care au acuzat Bucureștiul de călcarea în picioare a democrației prin anularea alegerilor din luna noiembrie anul trecut” – mai citim în publicația britanică.
„Este Europa pe punctul de a avea încă un perturbator vocal la masa liderilor? ” se întreabă Politico într-un articol consacrat unuia dintre candidații la scrutinul de duminică, și explică: „Dacă Bucureștiul va înclina spre tabăra sabotorilor UE de la Budapesta și Bratislava, aceasta ar fi o lovitură amară, deoarece România are o greutate geostrategică mai mare decât Ungaria sau Slovacia. Națiunea de la Marea Neagră, cu 19 milioane de locuitori, a fost până acum un pilon statornic al UE și al alianței NATO”, crede Politico. Și Il Messaggero vede în România ”o țară centrală pentru Alianța Nord-Atlantică”, remarcând faptul că „votul de duminică ar putea decide viitorul curs al acestui stat est-european care găzduiește sute de trupe italiene și se învecinează cu Ucraina sfâșiată de Putin”. (Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMÂNIA)/rlambru
