Alegerile prezidențiale din România s-ar fi putut încheia foarte nefavorabil pentru Ucraina – un politician clar pro-rus, care a exprimat pretenții teritoriale împotriva Ucrainei și este declarat persona non grata pe teritoriul ucrainean, avea toate șansele să devină noul președinte al României. Simion nu a câştigat alegerile datorită mai multor factori, iar diaspora românească și-a jucat, într-adevăr, rolul. Apropo, am văzut un caz unic – președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a votat la alegerile prezidențiale ale unui stat vecin. De asemenea, a fost o prezență mare la vot în orașe, iar acest lucru a jucat și în favoarea lui Nicuşor Dan, deoarece acesta este primarul Bucureştiului și este perceput drept candidatul orașelor mari. O altă explicație constă în faptul că, în principiu, există o parte a electoratului român care se mobilizează şi merge la secția de votare în momentele critice. Cred că acest efect a fost real, pentru că am observat o creștere a prezenței la vot în turul doi. Se pare că acest lucru s-a întâmplat în primul rând datorită alegătorilor care doreau ca România să rămână parte a Europei. O altă surpriză a alegerilor româneşti – iar acest factor a avut și el un impact asupra rezultatului general – este poziția maghiarilor din România. În pofida apelurilor premierului ungar, Viktor Orbán, de a vota pentru Simion, etnicii maghiari din România l-au susținut pe Nicușor Dan. În România, a avut loc un scenariu în care doi candidaţi prezidențiali anti-sistem au ajuns în turul doi. Nu doar Simion, ci și Dan poate fi numit un candidat anti-sistem. Câștigătorul alegerilor prezidențiale este un politician de nouă generație, care s-a format în condiții politice complet noi. Prin urmare, acesta, de asemenea, poate fi numit anti-sistem – cel puțin, în raport cu sistemul politic existent în România. Astfel, acesta ar fi unul dintre argumentele pentru care doar Dan l-ar fi putut învinge pe Simion în turul doi. Ceea ce a fost surprinzător este că George Simion nu a profitat de ocazie pentru a provoca agitaţie. Un rol important au jucat decalajul dintre candidaţi și lipsa de sprijin extern. În special, acesta a fost trădat în mod deschis de ruși în momentul critic. Câștigătorul alegerilor, Nicuşor Dan, este gata să îl nominalizeze pe actualul președinte interimar, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru, acesta fiind susținut, printre alții, şi de social-democrați. Mai mult, acesta din urmă are o reputație nu de ideolog, ci de tehnocrat și este pe deplin potrivit pentru funcția de prim-ministru. Iar dacă această variantă nu funcţionează, există opțiunea unui guvern de tehnocrați, care poate nu va avea o majoritate stabilă, dar va putea atrage voturile necesare de la diverse facțiuni. Dacă parlamentul român nu susține cele două propuneri ale președintelui pentru numirea unui prim-ministru, țara trebuie să recurgă la alegeri parlamentare anticipate. Cel mai probabil, vor încerca să evite acest scenariu: alegerile parlamentare anticipate comportă multe riscuri, din cauza popularităţii extremei drepte. Victoria lui Dan este cel mai convenabil scenariu pentru Ucraina. Sub președinția lui Dan, ne putem aștepta ca România să continue să sprijine Ucraina. Mai mult, ne putem aștepta ca activitatea la acordul de parteneriat strategic să fie reluată./sdan/dstanesc
EVROPEISKA PRAVDA (Ucraina), 20 mai
(https://www.eurointegration.com.ua/news/2025/05/19/7211927/)
Articol de Anton Filipov
Traducerea: Sergiu Dan /RADOR RADIO ROMÂNIA
