Parlamentul de la Budapesta a dezbătut şi a adoptat ieri aşa numita lege a transparenţei vieţii publice. Proiectul legii a creat nemulţumiri în rândul presei şi a organizaţiilor civice care acuză guvernul că împiedică activitatea mediei independente. Duminică la chemarea unui student 10 mii de oameni au demonstrat în capitala Ungariei la Piaţa Kossuth împotriva adoptării legii.
Legea prevede printre altele înregistrarea organizațiilor finanțate (și) din străinătate dacă, în opinia Oficiului pentru Protecția Suveranității, acestea pun în pericol suveranitatea Ungariei. Conform actului normativ nu doar organizaţiile, dar şi membrii acestora pot fii monitorizate inclusiv prin mijloace specifice serviciilor secrete. Cei care încalcă prevederile legale privind finanţarea activităţii organizaţiilor, riscă pedepse care pot merge până la trei ani de închisoare. De acum înainte este posibilă crearea unei rețele de informatori, vor putea urma razii la sediile organizaţiilor independente şi în locuinţele angajaţilor acestora. Legea poate sancţiona chiar şi băncile care nu cooperează cu autorităţile statului la controlul subvenţiilor străine denumite de lege „operațiuni de plată supuse autorizării”. Proiectul de lege limitează extrem de mult posibilitățile de a ataca cu recurs deciziile Oficiului pentru Protecția Suveranității. Este de menţionat că o lege similară a fost adoptată de câţiva ani în Rusia.
Presa din Ungaria se ocupă intens cu acest subiect.
Ziarul guvernamental Magyar Nemzet a scris „Proiectul de lege privind transparența vieții publice dorește să schimbe situația din prezent, când nu se poate identifica întreaga gamă de mijloace de informare în masă finanțate din surse străine, nici valoarea sau proveniența subvențiilor, a subliniat Milán Pálfalvi pe pagina sa de socializare. Analistul Institutului Nézőpont a mai relatat că au fost identificate aproape douăzeci de mijloace de informare în masă care au beneficiat în ultimii ani de subvenții din străinătate și participă activ la răspândirea propagandei ucrainene”. Articolul a şi nominalizat câteva dintre organele de presă care vor fi supuse atenţiei autorităţilor. Acestea sunt: Telex, Partizán, 444, HVG, Magyar Hang, Magyar Narancs, Klubrádió, Átlátszó, Mérce, Lakmusz, Ez a lényeg, Nyugat, G7, Kecsup, Debreciner, Borsod24, Greenfo.
Una, din publicaţiile amintite, portalul Telex a scris: „Pe baza raportului Oficiului pentru Apărarea Suveranității sau a analizei Institutului Nézőpont, apropiat de guvern, oricine poate fi acuzat că servește interese străine. De exemplu, un istoric care îndrăznește să afirme că Ucraina duce un război de apărare poate fi etichetat drept propagandist ucrainean. Și, bineînțeles, și mass-media care publică acest lucru și care a primit sprijin din străinătate. Este o metodă putinistă, nu este o coincidență că propunerea face ca toată lumea să se gândească la Rusia. Sau la Georgia, care a căzut sub influența Rusiei”. Potrivit portalului spectrul persoanelor şi organizaţiilor care cad sub incidenţa legii este foarte larg. Nu este vorba numai despre presă şi organizaţiile civice, ci şi despre profesori, cercetători, institute de învăţământ etc.
La iniţiativa lui Veronika Munk, conducătorul departamentului pentru inovaţie a publicaţiei cehe Denník N 85 de redactori şefi, directori sau manageri de ziare din 22 de ţări au semnat un protest împotriva adoptării legii. Printre ei sunt conducătorii unor trusturi de presă prestigioase, ca The Guardian din Marea Britanie, ORF din Austria sau Gazeta Wyborcza din Polonia. Documentul a fost susţinut de 5 conducători de presă din România.
Potrivit informaţiilor ziarului Népszava din Ungaria, urmează ca şi Parlamentul European să se ocupe cu legea adoptată ieri.
Articol de Ervin Székely
RADOR – 21 mai
