Preluarea mandatului de președinte de către Nicușor Dan este comentată pe larg de presa internațională. „La început de mandat, Dan se izbește de imediata problemă a desemnării unui premier care să se bucure de sprijinul necesar pentru a forma un guvern – sarcină grea pentru o țară unde respingerea clasei politice a dus la apariția unor personaje cu Georgescu și Simion”, scrie The Washington Post. „Dan va trebui să mai facă față și altor crize, precum marele deficit bugetar, adânca dezbinare din societate, reflectată de un ciclu electoral haotic, și războiul din imediata vecinătate”. “Statul roman are nevoie de o schimbare fundamentală… și vă invit să vă implicați cu toată forța socială de care ați dat dovadă, pentru a exercita presiuni pozitive asupra instituțiilor statului român, astfel încât ele să se poată reforma“, a spus Nicușor Dan. “Vă asigur că voi fi un președinte care ascultă glasul societății și care este partener al acestei societăți“.
„Noul președinte al României, expert în matematică, se confruntă cu o aritmetică bugetară dură”, titrează Bloomberg. „Triumful său electoral a pus capăt unei perioade de șase luni de tulburări politice în România, o țară afectată de o creștere a sprijinului pentru extrema dreaptă. Cea mai mare prezență la vot din ultimul sfert de secol, înregistrată la scrutinul din 18 mai, a arătat că mulți alegători au fost îngrijorați de riscul de a pierde deceniile de integrare europeană. Provocarea va fi conformarea la cerințele UE și recâștigarea încrederii investitorilor, menținând în același timp stabilitatea economică şi, în final, contracarând divizările sociale care au alimentat sprijinul pentru candidați extremiști. Unul dintre primii pași ai lui Dan a fost să recunoască faptul că România va rata ținta de a reduce deficitul la 7% din rezultatul economic în acest an”.
„Nicușor Dan își începe noua funcție de coșmar în calitate de președinte al României”, notează Politico. „Instalarea de luni survine într-un moment crucial pentru această țară est-europeană, pe fondul unei cote de creditare în scădere, al unei crize în materie de deficit bugetar și al unei pierderi a încrederii în democrație. Dan a spus că va conlucra cu partidele proeuropene din parlament, deși cel mai mare dintre ele – Partidul Social Democrat – se gândește încă dacă nu cumva ar putea avea un rol în opoziție. Cu o populație de 19 milioane de locuitori, cu o masivă prezență a NATO – inclusiv ceea ce va deveni în curând cea mai mare bază europeană a alianței – și cu o poziție strategică în Marea Neagră în vecinătatea Ucrainei, România ar trebui să fie un partener vital pentru interesele occidentale, mai ales pentru Bruxelles”. Dan a declarat pentru Politico că „dorește să aibă un rol mai ‘activ’ în relațiile europene, inclusiv în cadrul negocierilor legate de bugetul pe șapte ani al organizației. Spre deosebire de adversarii săi politici, el sprijină cu tărie continuarea ajutorului acordat Ucrainei și întărirea capacităților autonome de apărare ale UE, într-un moment când Statele Unite ale lui Donald Trump amenință să dea înapoi”.
Germania anunță o decizie care va consolida capacitatea de apărare a Ucrainei, informează Euronews. Aliații occidentali nu mai impun restricții privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune livrate Kievului împotriva obiectivelor militare rusești, a precizat cancelarul german. Friedrich Merz a subliniat că restricțiile nu au fost ridicate doar pentru armele germane. „Nu mai există restricții privind gama de arme livrate Ucrainei, nici de către Marea Britanie, nici de către Franța, nici de către noi. Nu există restricții nici din partea SUA”, a declarat el în timpul unei dezbateri organizate de postul public de televiziune WDR. El a afirmat că Ucraina poate acum „să se apere, de exemplu, prin atacarea instalațiilor militare din Rusia”.
La două zile după ce a anunțat taxe vamale de 50% asupra produselor importate din Uniunea Europeană, începând cu 1 iunie, președintele Statelor Unite a anunțat că a decis să amâne aplicarea acestor taxe până pe 9 iulie, pentru a permite negocieri cu forul comunitar. Potrivit Deutsche Welle, decizia a venit în urma unei convorbiri telefonice cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. ”UE și SUA împărtășesc cea mai consecventă și mai strânsă relație comercială din lume. Europa este pregătită să avanseze discuțiile rapid și decisiv. Pentru a ajunge la un acord bun, am avea nevoie de timp până la 9 iulie”, a scris pe rețeaua de socializare X responsabilul UE. Uniunea Europeană a convenit accelerarea negocierilor cu Statele Unite, pentru a evita un război comercial transatlantic a anunțat Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, citată de Reuters. Cei doi lideri ”au convenit să accelereze negocierile comerciale și să rămână în contact strâns”, în contextul în care Washingtonul solicită Uniunii Europene „concesii unilaterale pentru o deschidere față de afacerile americane, în timp ce UE caută un acord în care ambele părți ar putea avea de câștigat, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile”.
„Susținătorii lui Donald Trump din Europa Centrală și Balcani rămân fără fonduri”, remarcă Le Monde. „De patru luni, spectrul președinției Trump 2.0 planează asupra Europei. Viktor Orban (Ungaria), Aleksandar Vučić (Serbia) și Milorad Dodik (Republica Bosnia) păreau să aibă un avantaj datorită relațiilor și afinităților ideologice cu noul președinte”. Cei trei, „dar și alții au presupus, în ciuda promisiunilor repetate ale lui Trump din campanie privind tarifele și comerțul, că țările lor vor fi scutite sau vor primi tratament preferențial datorită susținerii politicilor lui Trump. Și iată, acum ei se trezesc ca victime ale unei noi abordări comerciale și imperialiste din partea Washingtonului, în care țările mari și influente sunt luate în serios, în timp ce altele devin cantitate neglijabilă. Este de așteptat prezența tot mai mare a Chinei și Rusiei, atât în Ungaria, cât și în Serbia, să fie un punct de conflict cu Casa Albă. Dependența de energia rusească va continua să atragă critici, în timp ce oficialii guvernului american au semnalat deja ambelor țări că China reprezintă o provocare strategică”.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR / RADIO ROMÂNIA)/fmatei/ilapadat
