Perspectivele păcii în Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și probleme politice din SUA și Europa s-au aflat astăzi în centrul atenției presei internaționale.
„Sub presiunea crescândă a președintelui SUA, Moscova a propus o nouă rundă de negocieri directe cu Ucraina la Istanbul, lunea viitoare”, anunță Euronews, precizând că propunerea „vine după ce Rusia a lansat cel mai mare atac aerian din istorie asupra Ucrainei, cu sute de drone și rachete câteva zile la rând”. Rusia va prezenta un „memorandum” menit să contureze condițiile unui acord de pace durabil, reține La Libre Belgique, confirmând că Ucraina îşi dă acordul pentru noi discuții, dar își va „prezenta în prealabil condițiile, astfel încât întâlnirea să poată da rezultate”. „Negociator sau păcălit? Apropierea lui Trump de Putin oferă rezultate slabe”, titrează The New York Times. „Preferința președintelui american pentru laude și scuze la adresa conducătorului rus nu a dus la nici un progres spre pace.” O opinie similară are și săptămânalul german Der Spiegel despre eforturile cancelarului Friedrich Merz de a-l „împiedica pe Trump să abandoneze Europa”: el „vrea să fie o voce principală în Europa, dar mai întâi va fi nevoit să-și dea seama cum trebuie să-l abordeze” pe Trump. Cotidianul italian Corriere Della Sera remarcă însă și o reușită a lui Merz: Ucraina se „apropie de NATO” printr-un acord Berlin-Kiev vizând producția de rachete cu rază de 2.000 de kilometri. „Lipsa rachetelor cu rază lungă e un handicap major al UE, dacă America lui Trump i-ar întoarce spatele. Dobândirea de expertiză în Ucraina va fi utilă foarte curând.”
„Israelul a anunţat crearea a 22 de noi colonii în Cisiordania”, transmite BBC. Miniștrii de extrema dreaptă ai cabinetului Netanyahu susţin că expansiunea e menită a împiedica formarea unui stat palestinian independent. „Anunţul precede o conferinţă internaţională de luna viitoare prin care se speră revitalizarea soluţiei cu două state.” Activiştii israelieni pentru pace o califică drept „cea mai mare expansiune a coloniilor evreieşti din ultimii 30 de ani”. Între timp, relatează ziarul catalan El Periodico, premierul spaniol Pedro Sánchez o presa miercuri pe președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen să-i „impună sancțiuni Israelului, pe lângă instituirea unui embargo pe arme”. Tot miercuri șefa diplomației europene Kaja Kallas a „criticat din nou noul sistem de distribuție a ajutoarelor impus de Israel” în Fâșie și şi-a anunțat şi „intenţia de a prezenta în iunie rezultatul revizuirii acordului de asociere cu Israelul”. Site-ul israelian Ynet News atrage atenția că mutarea Israelului e una preventivă, un răspuns la înseși presiunile europene. Explicând că doar jumătate din cele 22 de colonii sunt de fapt noi, iar celelalte sunt avanposturi deja existente care urmează a fi legalizate, Ynet arată că „manevra strategică” a fost anume lansată înaintea „conferinței pro-două-state a lui Macron”, dar și ca un „mesaj” pentru organizația teroristă palestiniană Hamas.
„În Portugalia extrema dreaptă devine a doua forță politică a țării după renumărarea voturilor din străinătate”, informează publicația spaniolă 20 Minutos. Partidul Chega e cel mai popular în străinătate, cu 26,45% din voturi, urmat de AD, condus de prim-ministrul interimar Luís Montenegro, cu 15,75%, și de Partidul Socialist, cu 13,55%. France 24 subliniază că Chega [„ajunge” sau „destul” în portugheză] e acum „principala forță de opoziție, un punct de cotitură în peisajul politic al țării”. Creat în urmă cu doar șase ani, Chega a depășit în premieră pragul de 20% și a câștigat 60 de locuri în parlamentul dominat de dreapta. Agenția Reuters ne informează despre o altă premieră: „un judecător din Sicilia a dispus trimiterea în judecată a șase membri ai echipajului unei nave italiene a unui ONG, acuzați de complicitate la imigrație ilegală”. Activiștii de stânga preluaseră 27 de emigranți blocați de o lună pe un petrolier și-i duseseră la țărm. Procurorii mai invocă însă și „o plată de 125.000 de euro” făcută de proprietarul tancului către armatorul navei ONG-ului. Tot în Italia, Rai News citează „al treilea raport al Conferinței Episcopale Italiene (CEI) privind intervalul 2023-2024” despre „abuzurile sexuale și de conștiință asupra minorilor și adulților vulnerabili”. S-au constatat „115 presupuse victime, 64 de băieți și 51 de fete. 69 de cazuri de presupuse abuzuri. Presupușii autori ai abuzurilor, 67, sunt în principal clerici”. „Cert este că problema unei revizuiri a legislației italiene, care nu include obligația raportării [abuzurilor] la autoritatea civilă, nu a fost pusă în nici un fel.”
Două publicații de renume prevestesc căderea autocratului turc Recep Tayyip Erdogan. Britanicul The Economist consideră că Generația Z, actualii liceeni și studenți, s-au „săturat” de el și constituie „noua amenințare” la adresa regimului. Arestarea recentă a liderului opoziției, primarul Istanbulului Ekrem Imamoglu, le-a focalizat tinerilor nemulțumirea determinându-i să iasă în stradă cu sutele de mii, în ciuda interdicției de a demonstra. Și revista americană Foreign Affairs consideră că Erdogan „și-a făcut-o cu mâna lui” prin arestarea abuzivă a rivalului său politic. Totuși, „arestarea lui Imamoglu nu a provocat criza, ci reflectă vulnerabilitatea tot mai mare a lui Erdogan”, un „populist autoritar care luptă acum pentru supraviețuirea lui politică”.
„Furie la Casa Albă: Un tribunal federal american blochează taxele vamale ale lui Trump”, titrează agenția italiană Ansa. Apreciindu-le ilegale, cei trei judecători au decis că legea invocată de președinte pentru a impune taxele, nu îi conferă de fapt autoritate în acest sens. „Constituția SUA îi conferă Congresului puteri exclusive de a reglementa comerțul cu alte țări, puteri care nu sunt anulate de puterile de urgență acordate președintelui pentru a proteja economia americană”, explică francezul Le Point, arătând că procesul ar putea ajunge până la Curtea Supremă. Revista Foreign Policy avertizează însă că guvernul „are și alte căi de a construi ziduri protecționiste, care sunt mai puțin vulnerabile la contestări în justiție”. Taxele rămân oricum în vigoare până la soluționarea cauzei. Și cum legislativul i-a delegat deja multe atribuții comerciale ramurii executive, de care Trump s-a și folosit, „partenerii comerciali ai SUA mai au încă de îndurat luni de incertitudine”.
Alegerile prezidențiale din România continuă să producă ecouri. Portalul european Politico observă că Trump l-a sunat marți „în sfârșit” pe noul conducător al României, Nicuşor Dan, pentru a-l felicita în privința victoriei electorale. „De ce atât de târziu? E posibil ca Trump să fi așteptat un semn de la Simion și Georgescu că au acceptat rezultatul electoral.” The Financial Times, comentând un proaspăt parteneriat între antreprenorii Elon Musk și Pavel Durov, remarcă apropierea acestora în problema protejării liberei exprimări, inclusiv în legătură cu recentele alegeri din România. Durov a acuzat din nou serviciile secrete din Franța că l-au presat să cenzureze „conservatori” români, dar și extremiști de stânga francezi. Postare preluată și de Musk, doar cu simplul comentariu „Oau!”. Cotidianul israelian Haaretz publică un comentariu despre „flirtul” lui Netanyahu cu „extrema dreaptă din România”, pe care o apreciază drept o „trădare a diasporei evreiești”. Articolul arată că George Simion îi simpatizează pe fasciștii români interbelici, dar concomitent „se folosește de amiciția cu guvernul de extrema dreaptă al Israelului pentru a evita orice acuzație de antisemitism”. Publicația bulgară Mediapool abordează problema dezinformării rusești în Bulgaria: „spionaj, influență și propagandă în școală, rețele de dezinformare și site-uri de știri false. Doar câteva dintre instrumentele războiului hibrid rusesc împotriva Occidentului”. În acest context, Mediapool consideră că „România se afundă în aceeași mlaștină”, în timp ce „Polonia se descurcă”, iar „republicile baltice sunt cu un pas înainte”. (Andrei Suba, RADOR)/asuba/dsirbu
RADOR RADIO ROMANIA (30 mai 2025)
