Este puțin probabil ca planurile de reducere a cheltuielilor de stat în România o dată cu desemnarea unui nou guvern să evite necesitatea unor majorări de taxe pentru a reduce deficitul bugetar considerabil și pentru a preveni o scădere a ratingurilor, a declarat luni principalul candidat la funcţia de prim-ministru. După ce a trecut luna trecută printr-un scrutin prezidențial dezbinător care a încheiat un ciclu electoral lung și turbulent, România trebuie să abordeze acum problema celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Noul președinte de centru, Nicușor Dan, se confruntă cu sarcina descurajantă de a numi un premier care să formeze un guvern majoritar din patru partide pro-europene – care va trebui apoi să impună măsuri de austeritate. Bugetul pentru 2025 presupune o creștere economică de 2,5% în vizarea unui obiectiv de deficit de 7% din PIB – despre care analiştii, agenţiile de rating şi Comisia Europeană afirmă că este practic de neatins fără majorări de taxe. Cele patru partide discută acum modalităţi de a reduce cheltuielile guvernamentale înainte de a decide cu privire la un pachet de majorări de taxe care va fi cu siguranță nepopular. „Este foarte puțin probabil ca acest pachet de reduceri să împiedice creșterea impozitelor„, le-a declarat reporterilor liderul Partidului Liberal, Ilie Bolojan, prima opţiune a preşedintelui Dan pentru postul de prim-ministru. Partidele nu au căzut încă de acord cu privire la numirile din cabinet, dar dl Dan a spus că se așteaptă ca acesta să fie gata în două săptămâni. Creșterea economică a României a încetinit constant după o redresare post-pandemie din 2021, iar autorităţile de la Bruxelles prognozează un deficit bugetar de 8,6% în acest an și 8,4% anul viitor, cu mult peste ținta de 7% pentru 2025 conturată într-un plan pe șapte ani aprobat de Comisia Europeană. O sursă de la Londra, care cunoaște discuțiile dintre România, Comisie și agențiile de rating, a declarat că Bruxellesul dorește ca raportul anual deficit/PIB să fie redus cu trei puncte procentuale, 2,5% provenind din venituri fiscale mai mari și 0,5% din reducerea cheltuielilor. România are în prezent cel mai scăzut rating de rating de la S&P, Fitch și Moody’s, cu o perspectivă „negativă”. Este posibil ca turbulențele pieței induse de alegeri să fi exacerbat măsurile necesare, deoarece ieșirile mari de capital și intervenția Băncii Centrale pentru a opri o depreciere a monedei naţionale, leul, au determinat o creștere a costurilor împrumuturilor. Rezervele valutare au scăzut cu 6,75 miliarde de euro în luna mai, după ceea ce guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a descris drept unele dintre cele mai mari ieșiri de capital din istoria României./opopescu/dsirbu
REUTERS – 2 iunie
