După prezidențialele din România, atenția presei internaționale este concentrată în acest moment pe scrutinul din Polonia, unde exit-pollurile îl dau câștigător la o mică diferență pe Rafal Trzaskowski. „Un vot care ar putea determina viitorul politic al țării și relațiile sale cu Uniunea Europeană”, titrează Euronews, detaliind: „În confruntare se află primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, un liberal pro-UE, și Karol Nawrocki, un istoric conservator susținut de partidul Lege și Justiție. Conform ultimelor sondaje preelectorale, cei doi finaliști erau la egalitate”.
„Întrebarea cu care se confruntă cei aproximativ 29 de milioane de alegători ai Poloniei este dacă vor să pună capăt coabitării dintre tabăra națională conservatoare la președinție și guvernul liberal al prim-ministrului Tusk – sau să o prelungească”. Deși Polonia este o democrație parlamentară, președintele joacă un rol important în viața politică a țării. El este Comandantul Suprem al Forțelor Armate, deține puterea de veto și stabilește politica externă, se mai arată în articolul citat.
”Două Polonii se confruntă într-o bătălie decisivă”, este opinia editorialistului ziarului Le Monde, care explică: „Acestea sunt cele două Polonii care se confruntă de aproape douăzeci de ani – cea a lui Donald Tusk, fost și actual prim-ministru liberal, și cea a lui Jaroslaw Kaczynski, care conduce cu mână de fier partidul Lege și Dreptate (PiS), aflat la putere între 2015 și 2023”.
În timp ce discursul lui Karol Nawrocki în acest al doilea tur a fost concentrat exclusiv pe mobilizarea extremei drepte, ecuația electorală este mai complexă pentru Rafal Trzaskowski. El a trebuit să apeleze la electoratul de centru-dreapta fără a-i înstrăina pe alegătorii de stânga. După cum a subliniat candidatul liberal, aceasta este, pentru tabăra sa, ultima șansă electorală, „fără posibilitatea de recurs”, subliniază cotidianul parizian.
Luni, 2 iunie, sunt programate să înceapă la Istanbul negocierile directe Rusia-Ucraina. Perspectivele acestora sunt în continuare neclare, deoarece Moscova nu a avansat un memorandum privind armistițiul, solicitat de partea ucraineană, iar Kievul a atacat sâmbătă și duminică mai multe puncte strategice din Rusia, punând la încercare nervii Moscovei, reamintește La Stampa. De la Moscova, Tass transmite că șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a declarat imediat după sosirea la Istanbul că Rusia va prezenta luni 2 iunie „poziția sa detaliată referitoare la Ucraina”. De altfel, mass media media rusă pregătesc deja terenul pentru un eșec al negocierilor care stau să înceapă. Și, prin urmare, opinia publică rusă nu este foarte îngrijorată de întârzierea documentului care ar trebui să reglementeze un ipotetic acord cu Kievul. Mihail Rostovski, editorialist al ziarului Moskovski Komsomolets, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, remarcă: „Factorul Trump a fost important în aducerea Kievului la masa negocierilor. Și cu siguranță Moscova nu vrea să-și piardă bunele relații cu președintele american. Politicienii cu o atitudine similară cu a lui Trump față de noi, rușii, sunt extrem de rari la vârful puterii americane. Dar această dorință de a menține bunele relații este în mod clar secundară priorității unei victorii convingătoare în Ucraina”.
„Acționează, nu-i da timp inamicului să gândească, așteaptă reacția lui. În acest fel, indiferent de rezultat, Kremlinul iese câștigător”, sintetizează Corriere della Sera tactica rusă. „Dacă Zelenski respinge propunerile lui Putin, el va fi vinovatul care va bloca negocierile și procesul de pace, cel puțin în ochii imprevizibilului Trump. Dacă, dimpotrivă, va fi obligat să le accepte, rezultatul va fi o „pace rusească”. „Strategia Moscovei este să paseze vina Kievului fără a și-l ostiliza pe Trump”, observă Corriere della Sera.
Andrei Kortunov, analist la Clubul Valdai, detaliază abordările diferite ale celor două părți: „Partea ucraineană tinde să se concentreze pe modalitățile de încetare a focului, adică pe solicitări imediate și practice. Rusia, pe de altă parte, ar dori să propună o viziune care depășește posibilele acorduri bilaterale ruso-ucrainene și presupune anumite obligații ale NATO și SUA”.
Singura certitudine este că, deși nu este încă mort, planul de pace cu siguranță nu se simte bine, conchide publicația italiană.
Un alt cotidian din Peninsulă, IL MESSAGGERO, redă avertismentul fostului șef al CIA: „Dacă va avea succes în Ucraina, Putin este pregătit să invadeze o țară NATO, iar Lituania este cea mai expusă riscului”. David Petraeus, fost general american și fost șef al CIA, crede că Moscova ar putea lansa curând o incursiune și într-una din țările baltice, pentru a testa determinarea occidentală sau ca preludiu la o ofensivă mai amplă. Același general l-a criticat și pe președintele american Donald Trump, pentru că i-a oferit în mod repetat lui Putin a doua șansă, și l-a atacat pe predecesorul acestuia, democratul Joe Biden, deoarece nu a reușit să înarmeze în mod adecvat forțele ucrainene.
Sub titlul „Săptămâna de lucru: Unde se muncește mai mult și unde mai puțin în Europa?”, Euronews scrie că motto-ul UE „Uniți în diversitate” este cât de poate de adevărat atunci când analizăm orele medii de lucru din blocul comunitar. „Pe hârtie, grecii sunt cei care muncesc cel mai mult. Angajații din această țară lucrează în medie aproape 40 de ore (39,8), cea mai mare medie din Uniunea Europeană. Urmează Bulgaria, Polonia și România, cu aproximativ 39 de ore pe săptămână. Dar în afara UE, săptămâna de lucru este și mai lungă: 43 de ore în Turcia și 41 de ore în Serbia”, citim pe site-ul publicației, care adaugă: „Cetățenii UE lucrează mai puțin decât acum un deceniu: media în bloc este acum de 36 de ore, în scădere față de 37 în 2014”. Despre săptămâna de lucru de patru zile, Euronews reamintește că aceasta a fost experimentată în toată Europa, cu rezultate și feedback-uri mixte. Companiile au participat la proiecte pilot și teste în țări precum Marea Britanie, Germania, Portugalia, Islanda, Franța și Spania. Cu toate acestea, nicio țară europeană nu a impus oficial o săptămână de lucru de patru zile cu program redus în toate sectoarele, reamintește în încheiere publicația citată.
Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMÂNIA
