”Ar putea rezista economia globală presiunilor comerciale în 2025?” este o întrebare lansată de Euronews, iar titlurile din presa internațională sunt mai degrabă pesimiste. ”Războiul comercial al lui Donald Trump trage în jos creșterea economică globală la cele mai scăzute niveluri de după pandemia de Covid”, titrează The Financial Times, detaliind că Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și-a redus semnificativ previziunile privind creșterea economică globală în acest an, iar Statele Unite vor fi afectate în mod deosebit. ”Daunele economice vor fi mai mari decât se preconiza anterior”, consideră și CNN, adăugând că ”raportul OCDE subliniază incertitudinea și haosul din jurul tarifelor impuse de președintele american, precum și potențialul acestora de a provoca daune de lungă durată în întreaga lume”.
Între timp, ”Statele Unite fac presiuni asupra altor țări să prezinte cele mai bune oferte, în condițiile în care termenul limită se apropie”, constată Reuters, explicând că oficialii americani încearcă să accelereze discuțiile cu mai mulți parteneri pentru a încheia până pe 8 iulie negocierile dificile începute cu zeci de țări la data de 9 aprilie, când președintele Trump a suspendat pentru 90 de zile tarifele pe care el însuși le anunțase cu doar câteva zile înainte. Reuters amintește și de reacția dură înregistrată pe piețele de acțiuni, obligațiuni și valutare din cauza caracterului amplu al acestor taxe.
Totuși tensiunile cu cei mai importanți parteneri ai SUA continuă. The Guardian observă o nouă ”escaladare a confruntării verbale dintre cele mai mari două economii ale lumii”, detaliind că Washingtonul se plânge că Beijingul nu și-a respectat promisiunile de a renunța la restricțiile privind exportul de minerale critice, iar China acuză, la rândul ei, SUA de o ”încălcare serioasă” a acordului încheiat în urmă cu mai puțin de o lună. Și Bruxelles-ul amenință Statele Unite cu tarife reciproce, după ce administrația Trump a anunțat că va majora taxele la oțelul și aluminiul importate din Uniune de la 25% la 50%. Comisia Europeană și-a exprimat clar intenția de a ”proteja interesele Uniunii”, avertizând că decizia Washingtonului ”adaugă mai multă incertitudine economiei mondiale, crescând costurile pentru consumatori și companii pe ambele maluri ale Atlanticului”, notează cotidianul portughez Jornal Economico.
La București, ”la două săptămâni după alegerile prezidențiale, negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare n-au prea avansat” constată Euractiv. Site-ul european de știri mai notează că ”președintele Nicușor Dan a declarat luni, în fața, presei la Vilnius că un „termen-limită realist” pentru formarea guvernului ar fi de două săptămâni. El a precizat că va propune un premier numai atunci când va fi clar că respectivul candidat va avea sprijin parlamentar suficient”, mai scrie Euractiv. În schimb, „România ar putea obține un răgaz din partea UE în eforturile sale de reducere a deficitului”, după cum titrează Bloomberg, publicând o informație pe surse potrivit căreia raportul de progres publicat de Comisia Europeană ”va oferi României o fereastră de timp pentru a veni cu un set concret de măsuri pentru a reduce ceea ce a devenit cel mai mare deficit bugetar din statele membre ale UE. Țara balcanică de 19 milioane de locuitori se luptă să-și rezolve problemele bugetare în condițiile în care, în ultimele șase luni, se confruntă cu cea mai gravă criză politică”, mai scrie Bloomberg.
Scena politică rămâne complicată și în alte părți ale Europei. Guvernul din Olanda a căzut marți după ce partidul de extremă dreaptă al lui Geert Wilders s-a retras din coaliția de guvernământ. Cauza a fost o dispută privind migrația, explică La Stampa, detaliind că săptămâna trecută, Wilders ceruse guvernului să semneze un plan în 10 puncte pentru a reduce drastic imigrația, printre măsuri numărându-se și folosirea armatei pentru a supraveghea granițele terestre și a respinge toți solicitanții de azil. Criza politică vine cu doar trei săptămâni înainte de summitul liderilor NATO de la Haga, din 24-25 iunie, mai remarcă ziarul italian. În Polonia, premierul Donald Tusk va solicita un vot de încredere din partea Parlamentului după alegerea conservatorului Nawrocki în funcția de președinte, notează La Libre Belgique. ”Victoria la limită a lui Nawrocki confirmă polarizarea electoratului polonez”, consideră Le Monde, care vorbește totodată despre ”un eșec și un coșmar pentru guvernul Tusk, aflat la putere de la alegerile parlamentare din octombrie 2023, a cărui agendă progresistă de restabilire a statului de drept a fost obstrucționată de acțiunile președintelui conservator Andrzej Duda”. ”Coabitând cu Nawrocki, proeuropeanul Tusk va trebui să se confrunte cu un președinte care își va exercita puterea de veto cu mult mai mult activism decât predecesorul său și va încerca să-l împingă să organizeze alegeri anticipate”, mai crede Le Monde. Editorialul cotidianului francez intitulat ”Polonia – un trăsnet din senin pe cerul european” atrage atenția și asupra implicațiilor pentru Uniunea Europeană, ”unde Polonia ocupă acum o poziție importantă pe care mizează Parisul și Berlinul”. ”A șasea cea mai mare economie a Uniunii, în creștere constantă, cu o populație echivalentă cu cea a Spaniei și un buget militar important, joacă, de asemenea, un rol diplomatic și logistic crucial în contextul războiului purtat de Rusia în Ucraina. Noul președinte nu pune la îndoială apartenența țării sale la UE sau la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dar va sprijini forțele suveraniste din cadrul Uniunii și se opune aderării Ucrainei la NATO”, explică Le Monde, subliniind totodată că ”mai presus de toate, această victorie a taberei naționaliste din Polonia ilustrează ascensiunea unei dinamici de extremă dreaptă în Europa, susținută de interferența americană”.
Încheiem cu un articol de opinie din The Wall Street Journal, în care scriitorul francez Bernard-Henri Lévy își exprimă convingerea că ”Ucraina va câștiga acest război”. ”Operațiunea de duminică e o nouă dovadă că armata ucraineană, călită prin toate sacrificiile și vitregiile pe care le-a depășit, a ajuns cea mai cutezătoare, mai abilă și mai bună din Europa. Eu însumi am fost martor la evoluția ei în timp ce lucram la documentarele mele despre război. I-am filmat pe tehnicienii ei trebăluind în colibe ascunse prin păduri, încropindu-și primele drone improvizate. Pentru un alt film, batalioanele de drone de la Liman și Kupiansk acopereau cerul, suplinind timiditatea excesivă a aliaților Ucrainei. În iarna aceasta am fost în încăperi de comandă ultra-sofisticate din Pokrovsk și Sumi, de unde bătăliile se poartă de la distanță”, scrie filosoful francez. Bernard-Henri Lévy consideră că ”astăzi toate cărțile sunt pe față. Putin a terorizat întreaga planetă prin șantajul lui nuclear. Dar exista o armată capabilă să-i devoaleze cacealmaua – și acum a și făcut-o”. „Noi toți ar trebui să-i mulțumim Ucrainei, mica țară care a blocat la sol o treime din bombardierele care ne promiteau apocalipsa la Varșovia, Berlin ori Paris”, conchide Bernard-Henri Lévy pentru The Wall Street Journal.
RADOR – Carolina Ciulu
