Sofia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2026, anunță forurile europene, citate de publicația Mediapool din Bulgaria. „Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au anunțat oficial evaluarea pozitivă privind moneda euro, pe 4 iunie, în rapoartele lor extraordinare de convergență. Conform evaluărilor lor, Bulgaria îndeplinește deja toate criteriile pentru aderarea la Zona Euro. Rămâne de luat decizia politică finală, de Consiliul UE, în formatul miniștrilor de finanțe (ECOFIN), pe 8 iulie. După această dată, oamenii vor avea suficient timp pentru a schimba numerarul disponibil din leva în euro. Țările UE care vor rămâne cel mai probabil în afara Zonei Euro după 1 ianuarie 2026 sunt Polonia, Republica Cehă, Ungaria, România și Suedia, existând o derogare specială pentru Danemarca”, amintește Mediapool.
În privința României, „UE intensifică acțiunile disciplinare din cauza deficitului bugetar excesiv”, anunță Reuters. „Uniunea deschide astfel posibilitatea înghețării unor fonduri UE pentru țară în anul viitor, dacă nu se înregistrează îmbunătățiri. România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, de peste trei ori mai mare decât plafonul UE de 3% din PIB, iar deficitul va scădea probabil doar la 8,6% în acest an și la 8,4% în 2026, potrivit previziunilor Comisiei. „Prin urmare, Comisia le recomandă miniștrilor de finanțe să adopte o decizie care să stabilească faptul că România nu a luat măsuri eficiente” (pentru corectarea deficitului excesiv), se arată într-un comunicat al Comisiei. „Odată ce miniștrii de finanțe ai UE vor fi de acord cu punctul de vedere al Comisiei la următoarea lor reuniune din 20 iunie, UE va începe un proces complex de stabilire a unei noi traiectorii de ajustare fiscală pentru România”, mai scrie Reuters.
În total, o treime din țările Uniunii Europene, reprezentând aproximativ jumătate din populația blocului comunitar, încalcă în prezent regulile bugetare ale blocului, ultima țară care s-a alăturat acestui grup fiind Austria, reține Bloomberg. „Lista celor nouă state atenționate de Comisia Europeană a fost publicată de oficialii de la Bruxelles și cuprinde cel mai mare număr de țări de la criza datoriilor din Zona Euro. Fiecare dintre aceste state este vinovat de a avea un deficit bugetar excesiv, peste pragul de 3% din produsul intern brut. Pe lângă Austria, celelalte opt țări care se confruntă cu o atenționare din partea Bruxelles-ului pentru încălcările lor bugetare sunt Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Slovacia și România”.
„Extrema-dreaptă aruncă Ţările de Jos în alegeri anticipate” – comentează publicația portugheză Jornal Economico în legătură cu situația creată de ieșirea de la guvernare a Partidului pentru Libertate (PVV). „La început, după demisie, părea că guvernul va putea supraviețui crizei politice și că va încerca să guverneze fără extremiști. Cu toate acestea, câteva ore mai târziu, acest lucru s-a dovedit a fi imposibil, deoarece PVV era cel mai mare partid din coaliție. Rezultatul a fost prăbușirea guvernului olandez, care probabil va porni pe o cale către alegeri anticipate. Întrucât analiștii spun că eventualele alegeri anticipate nu ar putea avea loc înainte de luna octombrie, guvernul va rămâne în funcție, existând probabil necesitatea de a-i înlocui pe miniștrii PVV care pleacă”.
Ucraina a fost invitată la Summitul NATO de la Haga, care va avea loc peste câteva săptămâni, a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte, citat de Reuters. „Am invitat Ucraina la summit. Vom prezenta cât mai curând posibil programul cu mai multe detalii”, a declarat Rutte reporterilor înaintea unei reuniuni cu miniștrii Apărării la Bruxelles. Întrebat dacă președintele ucrainean Zelenski a fost invitat personal, Rutte a răspuns doar că programul va fi publicat în timp util.
Urmărind evoluția războiului din Ucraina, Courrier International citează un studiu care estimează că 1,4 milioane de soldați au fost uciși sau răniți. Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a publicat un nou raport privind numărul morților și răniților în rândul luptătorilor ruși și ucraineni. Fără cifre oficiale, grupul de reflecție american estimează numărul victimelor, începând cu 24 februarie 2022, la 1 milion de partea rusă (inclusiv 250.000 de morți) și 400.000 de partea ucraineană (inclusiv între 60.000 și 100.000 de morți). O cifră care trebuie evident luată cu prudență, „Moscova subestimând numărul de morți și răniți, iar Kievul necomunicând nicio cifră oficială”. Din ianuarie 2024, potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, Rusia a cucerit mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei. „Campania militară a Rusiei în Ucraina se prefigurează a fi una dintre cele mai lente ofensive din istoria modernă”, a declarat Seth G. Jones, unul dintre autorii studiului. „A făcut peste 1 milion de victime, cuceririle teritoriale au fost minime, iar pierderile materiale sunt enorme”.
Atacul surprinzător al Ucrainei, care a distrus duminică bombardierele rusești aflate la sol, „este o piatră de hotar în evoluția tehnologiei militare”, opinează publicația braziliană O Globo. „Lansată într-un mod discret, operațiunea a arătat că un roi de drone mici, artizanale, din plastic, alimentate cu baterii, a reușit să provoace daune ireversibile principalei platforme a Moscovei pentru lansarea de rachete aeriene, inclusiv nucleare. Operațiunea ucraineană a determinat unele puteri militare să își reevalueze strategiile în contextul reînarmării care a cuprins planeta odată cu revenirea lui Donald Trump la putere în Statele Unite. Primul-ministru britanic, Keir Starmer, s-a grăbit să anunţe că Regatul Unit va aloca 2 miliarde de lire sterline, dintr-o creștere totală de 20,3 miliarde de lire sterline a bugetului militar, pentru drone și alte arme tactice aflate în curs de dezvoltare”.
În același timp, Marea Britanie va furniza 100.000 de drone Ucrainei până în aprilie 2026, a declarat guvernul, citat de The Guardian. „Promisiunea reprezintă o creștere de zece ori față de numărul de drone oferite Ucrainei anul trecut. Pachetul de drone în valoare de 350 de milioane de lire sterline face parte dintr-o inițiativă mai amplă de sprijin militar în valoare de 4,5 miliarde de lire sterline pentru Ucraina. În plus față de drone, Marea Britanie a declarat că a livrat deja 140.000 de proiectile de artilerie Ucrainei începând din ianuarie și va cheltui alte 247 de milioane de lire sterline în acest an pentru instruirea trupelor ucrainene”./fmatei/atataru
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
