Deşi guvernul maghiar neagă, mai multe publicaţii independente din Ungaria sunt de părere că executivul de la Budapesta preferă să renunţe la fondurile europene din Fondul de Redresare şi Rezilienţă, decât să îndeplinească condiţiile impuse de Comisia Europeană, mai ales cele care privesc respectarea principiilor statului de drept.
„O modificare a unui decret publicată miercuri a fost interpretată de mai multe persoane ca o renunțare de facto a guvernului la fondurile din fondul de redresare al UE. Guvernul neagă acest lucru, dar este cert că, din cauza neîndeplinirii condițiilor, a disputelor politice și a termenului strict din 2026 – pe care guvernul maghiar pare să nu-l ia în serios –, soarta ajutorului UE în valoare de 4200 de miliarde de forinți ar putea fi într-adevăr în pericol. Ba chiar mai mult…” – scria portalul Telex. Portalul s-a adresat Guvernului, care însă a răspuns că proiectul de ordonanţă nu sistează automat încheierea contractelor şi accesarea fondurilor, doar creează această posibilitate pentru autorităţi, acolo unde realizarea obiectivelor nu mai este posibilă. „Desigur nu este vorba despre faptul că Guvernul ar renunţa la orice finanţare” – au scris în răspuns.
Portalul 444 explică mai detaliat că despre ce este vorba „Ministerul Administrației Publice și Dezvoltării Regionale a publicat două proiecte de ordonanțe guvernamentale. Una dintre acestea renunță, în esență, la suma de 10,4 miliarde de euro care putea fi obținută prin programul de finanțare pentru redresare și reziliență (RRF). Oricum, ar fi fost practic imposibil să se acceseze aceste fonduri. Pentru a putea accesa fondurile destinate ieșirii din criza Covid, ar trebui să îndeplinim anumite condiții, așa-numitele super-obiective, până la 31 august 2026. Există 21 de astfel de obiective, dar până în prezent guvernul nu a îndeplinit niciunul.
Celălalt proiect de regulament ar permite ca, în regiunile din Ungaria în care produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor depășește media Uniunii Europene, autoritatea națională de gestionare să declare oficial „imposibile” proiectele aprobate, dar încă în așteptare, și să respingă cererile de finanțare. Pe baza criteriilor PIB, acest lucru afectează în esență doar Budapesta și județul Pest. Cu alte cuvinte, guvernul ar putea retrage din Budapesta fondurile blocate pentru ciclul bugetar de șapte ani al UE”.
Ziarul Népszava consideră că tăierea fondurilor europene destinate capitalei ungare este răzbunarea guvernului pentru că Budapesta este condus de 6 ani de Karácsony Gergely, un politician al Opoziţiei şi primarul general are majoritate şi în consiliul general. Publicaţia îl citează pe Kiss Ambrus, directorul general al Primăriei generale, care spune că pierderea fondurilor UE amenință programele de locuințe, ocuparea forței de muncă, programele pentru persoanele fără adăpost sau chiar proiectul de renovare a cheiului Dunării.
Portalul Portfolio citează din nota de fundamentare a proiectelor de ordonanţe, care specifică: „măsurile de protejare a suveranității Ungariei sunt interpretate în mod constant și conștient eronat de către Uniunea Europeană” și, din acest motiv, „măsurile eronate ale UE și reținerea fondurilor pot chiar face imposibilă îndeplinirea anumitor angajamente”. Pentru a remedia această situație, guvernul dorește să introducă noi posibilități procedurale care să ofere autorităților naționale marjă de manevră juridică și administrativă.
Portalul HVG a detaliat informaţia scriind că „Comisia Europeană a adoptat miercuri un comunicat care trece în revistă punerea în aplicare a Instrumentului de redresare și reziliență (RRF) și oferă orientări statelor membre pentru a asigura finalizarea cu succes a acestuia până în 2026. Conform acesteia, statele membre trebuie să îndeplinească toate obiectivele și etapele prevăzute în planurile naționale până la 31 august 2026, iar Comisia trebuie să efectueze plățile finale până la 31 decembrie 2026. Mai mult de 335 de miliarde de euro din cadrul de 650 de miliarde de euro nu au fost încă plătite, de aceea Bruxelles consideră că este esențială accelerarea punerii în aplicare a RRF”. Vestea rea pentru Ungaria este că UE nu este dispusă să prelungească termenul final, astfel Budapesta are şanse minime să îndeplinească acele cerinţe ale Comisiei în numai 15 luni pe care nu a dorit să le realizeze în trei ani – concluzionează portalul.
În aprilie 2026 în ţara vecină vor avea loc alegeri parlamentare. Conform sondajelor cele mai mari şanse pentru formarea guvernului îl are Partidul Tisza. În acest context HVG a citat comunicatul delegației Partidului Tisza din Parlamentul European în care au scris: „Odată ajunși la guvernare, vom face tot posibilul pentru a salva cât mai mult din acest pachet. Acest lucru va necesita muncă grea, măsuri rapide și reforme reale, dar va merita efortul, deoarece va ușura povara bugetară și va reda ceva din ceea ce actuala putere risipește.”
Telex însă atrage atenţia că Ungaria poate pierde mai mult, decât cele 10,4 miliarde de euro, pentru că eşecul absorbţiei fondurilor pentru redresare şi rezilienţă va duce la scăderea cotaţiei Ungariei la companiile de rating, cercetare şi analiza de risc. Moody’s a acordat datoriei publice maghiare un rating cu o categorie peste categoria „junk” (chilipir), cu perspectivă negativă. O nouă scădere ar face finanțarea statului și mai dificilă și mai costisitoare.
Székely Ervin
