Alexandru Balaci în dialog cu Romeo Beja
Context și istorie narativă a Mineriadei din 13-15 iunie 1990
În vara anului 1990, România trecea printr-un moment critic al tranziției post-comuniste. După căderea regimului Nicolae Ceaușescu, societatea românească era fragmentată, iar instituțiile statului încă fragile. În acest climat tensionat, între 13 și 15 iunie 1990, minerii din Valea Jiului au fost mobilizați pentru a interveni la București împotriva protestelor studențești din Piața Universității. Aceste proteste cereau reforme democratice profunde, printre care excluderea foștilor comuniști din viața politică.
Intervenția minerilor, cunoscută sub numele de Mineriada, s-a soldat cu violențe grave, bătăi și arestări, adâncind prăpastia socială și politică din România începutului de an 1990. Aceste evenimente au rămas un reper controversat al tranziției democratice, fiind analizate sub multiple perspective, de la cea politică și socială până la cea a drepturilor omului și justiției.
Cine este Romeo Beja?
Romeo Beja este un fost lider sindical al minerilor din Valea Jiului, implicat în perioada postdecembristă în negocierile și dialogul cu autoritățile române. Deși nu a participat direct la evenimentele din iunie 1990, poziția sa îl plasează într-un punct important pentru înțelegerea complexității contextului mineridelor și a dinamicilor politice și sociale din acea perioadă. Prin acest interviu, el contribuie la păstrarea memoriei istorice și la reflecția critică asupra acelui moment dificil.
Interviul
B.A: Bună ziua, domnule Romeo Beja, și vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră. Ne aflăm astăzi la Centrul de Istorie Orală al Societății Române de Radiodifuziune pentru a discuta despre un capitol esențial, dar controversat al istoriei noastre recente- evenimentele cunoscute sub numele de Mineriadele din iunie 1990 și nu numai.
B.R : Aș vrea să ne degajăm de orice complex, să considerăm că ne cunoaștem de foarte mult timp și discutăm dezvoltând acest subiect, nu în ideea neapărat de a identifica vinovați, ci de a înțelege cauzele care au generat aceste evenimente (n.r : vorbitorul se referă la mineriade). Sigur că da, în mod evident, cauzele profunde se pot pierde în negura timpului, dar noi le adaptăm la condițiile care au fost atunci și raportăm la situația de astăzi.
B.A : Desigur. Altfel percepem acele momente în zilele noastre. Însă cea mai mare dificultate este de a încerca să înțelegi momente din istorie la care nu ai participat. Eu m-am născut în 1996 și nu am trăit nici revoluția și nici mineriadele.
B.R: Pe mine m-a prins revoluția pe Valea Jiului, însă evenimentele din iunie, 1990 sunt altă poveste. Mineriadele au fost o consecință a vidului creat atunci în societate pe toate planurile. Și includ aici vidul de putere care a existat după dispariția regimului lui Nicolae Ceaușescu. Cei care constituiau zic eu, eșalonul 2, 3, 4 au căutat prin toate mijloacele să… își concretizeze puterea datorită vidului creat, repet, ce am spus anterior, prin dispariția cuplului.
B.A: Societatea a trecut printr-un moment de confuzie generat de trecerea de la un regim politic la altul. Practic, putem afirma că lumea a adormit în comunism și s-a trezit în democrație.
B.R : Eu nu dezvolt acum subiectul, sigur că sunt suspiciuni rezonabile și ele s-au acumulat de-a lungul timpului. Ei bine, întorcându-ne la evenimentele din iunie 1990, cu câteva săptămâni înainte de a fi declanșate acele evenimente au circulat informații referitoare la ce se întâmplă în București, pe care le-am deținut, fac o paranteză aici și spun că eu nu am participat la acele evenimente, nu ca să mă disculp, ci pur și simplu nu am participat, dar asta nu înseamnă că nu mă simt la fel de vinovat pentru anumite… fapte care s-au petrecut atunci.
B.R : Deci, revin și spun cu câteva săptămâni înainte, au fost trimiși în Valea Jiului oameni politici, care, prin promisiuni politico-economice, au manipulat pe anumiți lideri de acolo, pe anumite persoane de acolo. Sigur că da, mă refer la Valea Jiului. Se numește, după modesta mea părere, manipulare prin promisiuni politice viitoare, cărora nu poți să nu le dai crezare într-un anumit stadiu al dezvoltării economico-sociale din țară. Și ca atare… prin aceste promisiuni respectiv că se va face o reformă autentică în societatea noastră, inclusiv prin retehnologizarea mineritului din Valea Jiului, inclusiv printr-o reformă spirituală prin realizarea conștiinței. (n.r : invitatul aduce în discuție rundele de negocieri între guvernul condus de Petre Roman și reprezentanții sindicatelor de mineri. Aceste negocieri au început din 19 ianuarie 1990, când reprezentanții minerilor au avut primele convorbiri cu guvernul condus de Petre Roman.)
B.A : Având în vedere faptul că, la nici un an nu dispăruse regimul comunist, tranziția spre noua republică era imposibilă.
B.R : Nu intru prea mult în această filozofie, dar spun că ei (n.r : Invitatul vorbește despre guvernul Petre Roman) au transmis ideea că vor realiza mai multe reforme pentru îmbunătățirea calității muncii și a vieții pentru mineri… Ultima reformă avusese loc în 1977, odată cu protestele din Valea Jiului.. Acele promisiuni nu au fost puse în practică niciodată, în același timp, cei din Piața Universității care militau acolo, au primit același gen de informație, respectiv promisiuni care nu au fost realizate niciodată și timpul a dovedit-o și atunci, o dovedește și acum, că ele nu au fost puse în practică.
B.A : La 26 aprilie 1990, demonstranții de la București au citit o declarație care cuprindea revendicările lor, una dintre acestea fiind Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara prin care se cerea ca foştilor activişti comunişti şi foştilor ofiţeri de Securitate să li se interzică dreptul la candidatură pentru trei legislaturi consecutive.
B.R : Cei din Piața Universității și minerii sunt victime ale unor promisiuni care n-au fost puse în practică niciodată. S-a urmărit divizarea societății pentru ca cei care dețineau puterea și ulterior cei care au câștigat alegerile pe 20 mai, să își poată consolida puterea politică.
Concluzii
Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai controversate episoade ale tranziției românești, ilustrând dificultățile unei societăți care încerca să se redefinească după decenii de regim autoritar.
Date statistice și fapte relevante:
- Conform rapoartelor istorice și investigațiilor ulterioare, aproximativ 5.000-7.000 de mineri au fost aduși la București pentru a reprima protestele studențești din Piața Universității (Siani-Davies, 2005; Tismăneanu, 2003).
- Numărul victimelor este dificil de precizat, însă s-a estimat că sute de protestatari și civili au fost bătuți, agresați sau reținuți (Alexandrescu, 2000; Siani-Dav
ies, 2005).
- Mineriada a adâncit diviziunile sociale și politice, afectând încrederea în noile instituții democratice și marcând profund memoria colectivă românească (Tismăneanu, 2003).
Aceste evenimente au generat o dezbatere continuă despre responsabilități și justiție, dar și despre necesitatea reconciliării și înțelegerii istoriei recente a României.
Bibliografie minimală:
- Alexandrescu, M. (2000). România postdecembristă. Schimbări și continuități. Editura Polirom.
- Siani-Davies, P. (2005). The Romanian Revolution of December 1989. Cornell University Press.
- Tismăneanu, V. (2003). Fantoma lui Gheorghiu-Dej. Editura Humanitas.
- Tismăneanu, V. (2006). Perfectul acrobat. Reformă și represiune în România postcomunistă. Humanitas.
