Spectrul războiului din Ucraina plutește peste contactele diplomatice și politice europene. „Să reînarmăm rapid Europa” este fraza pe care o reține Euronews după discuțiile de la Berlin dintre premierul danez Mette Frederiksen și cancelarul Friedrich Merz. Invadarea Ucrainei de către Rusia, legăturile bilaterale privind imigrația, comerțul și politica globală s-au aflat pe agenda discuțiilor celor doi lideri. Comentând recentele atacuri rusești asupra Ucrainei, Merz a subliniat că oricine are o viziune destul de clară trebuie să recunoască că „Rusia reprezintă un risc de securitate de ambele maluri ale Atlanticului”. „Să reînarmăm Europa, să o facem rapid”, a fost replica premierului danez, reține Euronews.
Summitul de miercuri Ucraina-Europa de Sud-Est de la Odesa aduce, dincolo de solidaritatea regiunii cu Kievul, și scenarii tulburătoare, de posibile escaladări ulterioare ale conflictului, conform Rai News. După cum susține președintele Zelenski, „Putin vizează să ajungă direct la granița cu o țară NATO, România, dar și la Moldova vecină, și asta prin cucerirea portului ucrainean Odesa”.
Un avertisment similar vine de la vârful Alianței Nord-Atlantice. Aflat la Roma, pentru o reuniune Weimar+ la nivel de miniștri de externe, secretarul general al NATO, Mark Rutte le-a transmis șefilor diplomațiilor germană, franceză, britanică, italiană, poloneză și spaniolă că este nevoie de mai mulți bani pentru a împiedica Rusia să încerce declanșarea unei agresiuni similare cu cea din Ucraina. „Așadar, acum suntem în siguranță. Nu vom mai fi însă în trei sau cinci ani, așa că trebuie să cheltuim mai mult”, a declarat Rutte, citat de La Stampa. Tot despre reuniunea de la Roma citim și în Le Figaro, care adaugă că Mark Rutte și aliații săi europeni au discutat despre cheltuielile de apărare înaintea summitului G7 din Canada, ce va avea loc din 15 până în 17 iunie, și la care Donald Trump va fi încurajat să fie mai agresiv față de Rusia. Această întâlnire va fi urmată de un summit NATO la Haga, pe 24 și 25 iunie, unde accentul se va pune pe obiectivul stabilit de Donald Trump, care impune Europei și Canadei să se angajeze să dedice cel puțin 5% din PIB apărării, altfel existând riscul să nu le mai garanteze securitatea.
„A treia noapte a vânătoarei de străini din Irlanda de Nord”, citim în Corriere della Sera despre tulburările din provincia britanică care au epicentrul în Ballymena, un oraș cu 30.000 de locuitori situat la aproximativ patruzeci de kilometri de Belfast. Incidentele, deși sporadice, s-au extins și în alte orașe, inclusiv în Belfast. Publicația italiană explică: „Ballymena este un oraș cu locuitori albi, protestanţi, reprezentanţi ai clasei muncitoare: acei „ratați” uitați de toţi care au ajuns pe ultimele trepte ale scării socio-economice şi care se simt trădați într-o Irlandă de Nord condusă acum de catolici, moștenitori ai IRA. Un resentiment profund care este deversat acum împotriva străinilor, conchide Corriere della Sera. Observația este confirmată de Washington Post, care adaugă că locuitorii din Ballymena au început să afișeze la ferestre steagurile britanice pentru a-și semnala naționalitatea (sau patriotismul) și a evita astfel să fie atacați. Asta deoarece principalele ținte au fost imigranții din Europa de Est, precum cehii, slovacii, bulgarii sau polonezii. Prim-ministrul Irlandei de Nord, catolica Michelle O’Neill, a descris incidentele drept „rasism pur”, în timp ce declarația deputatei protestante locale, care a dat responsabilitatea pe „imigrația necontrolată”, a stârnit controverse.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
