Rador este agenția de presă a Radio România. Vector național de informare, Rador reunește știrile, reportajele și interviurile jurnaliștilor posturilor Radio România, naționale și regionale, în fluxuri complete și profesioniste de știri. La rândul lor, jurnaliștii Rador transmit redacțiilor de știri Radio România articole din toate ariile tematice, de pe mapamond, redactate și traduse din 15 limbi străine.
Așadar, Rador este o agenție de presă, dar și cel mai puternic centru de monitorizare a presei din România, care scanează zilnic peste 50 de posturi de radio şi de televiziune din țară şi din lume, peste 400 de ziare şi agenţii de presă de pe toate continentele, pentru a oferi ascultătorilor și cititorilor noștri o informație completă și verificată.
Istoria unui nume cu tradiţie
Primul Război Mondial a reprezentat pentru România un pas istoric uriaș, acela de realizare a unităţii naţionale. Pentru presă, în particular pentru agențiile de știri, războiul a însemnat distrugere și încetări de activitate. Astfel, în vara anului 1916, în goana mutării capitalei de la Bucureşti la Iaşi, prima agenţie de presă oficială românească, Agenţia Telegrafică a României, creată în 1889, înceta să mai existe. După Primul Război Mondial, la 16 iunie 1921, a fost fondată prima agenţie naţională de presă în accepţiune modernă, Orient Radio Rador, ca societate privată.
Diplomatul Noti Constantinide, secretar la Legaţia română din Paris, şi Sebastian Şerbescu, avocat, în momentul respectiv doctorand în drept la Sorbona, au fost fondatorii noii agenții de presă. Constantinide, combatant în Primul Război Mondial, avea studii la Roma (1912) și cochetase o vreme cu profesiunea de jurnalist, fiind colaborator al ziarului „Minerva”. După 1918, a intrat în diplomaţie, a obţinut postul de secretar al Legaţiei din Paris, de consilier tehnic al Delegaţiei României la Conferinţa de Pace, urmând apoi traseul de consilier de legaţie la Roma şi Berlin şi, în final, de funcţionar în Ministerul Afacerilor Externe, până în 1947, când comuniştii îl debarcă fără menajamente. Şerbescu, avocat de renume la Bucureşti, este autorul unei cărţi, „România şi războiul”, apărută la Paris. El a fost o vreme şi secretarul privat al ambasadorului României în Franţa, Victor Antonescu.
Cei doi fondatori au acţionat concomitent în România și în Franța: Constantinide la Paris, în încercarea sa de a obţine susţinerea agenţiei Havas, prima agenţie de presă din lume, cea care fondase, în 1877, Agenția Havas a României, iar Şerbescu la Bucureşti, unde reuşeşte să obțină finanțare, prin implicarea Băncii Chrissoveloni (al cărei acţionar era), ca şi a altor acţionari ca Grigore Gafencu, viitor diplomat şi ministru de externe sau doctorul Ion Cantacuzino. Ceilalţi membri fondatori ai agenţiei au fost boierii Dimitrie Ghika şi Emil Sturza, descendenţi ai unor familii domnitoare, avocatul Grigore Trancu şi inginerul D. Leonida.
Cea mai importantă susţinere a venit însă din partea ministrului afacerilor externe, Take Ionescu, care era convins de necesitatea unei agenţii naţionale, care să facă parte din cartelul marilor agenţii de presă aliate. Astfel, noua agenţie semnează la 25 august 1921 un contract cu Ministerul Afacerilor Externe, pentru o durată de 25 de ani. În document se stipulează că ministerul va subvenţiona cu 80.000 de lei pe lună Rador, iar agenţia „va rămâne apropiată de guvern şi va încerca să urmeze linia de conduită indicată, în special în problemele militare şi de politică externă. Ea va încerca să aducă toate serviciile compatibile cu modalitatea sa de funcţionare pentru propaganda românească în străinătate”[1].
La 1 aprillie 1925, Ministerul Afacerilor Externe a cumpărat majoritatea acţiunilor Rador, ceilalți coproprietari fiind Banca Naţională a României şi Camera de Comerţ şi Industrie. În 1926, Parlamentul adoptă legea şi statutul acestei agenţii care devine astfel o instituţie oficială de stat. Agenţia urma să fie condusă de un consiliu de administraţie, prezidat de directorul presei din Ministerul Afacerilor Externe şi de un director al său intern.
Rador intra astfel într-o nouă perioadă, în care căpăta un statut oficios. În orice caz, agenţia îşi menţinea contractul de asociere cu marile agenţii telegrafice din lume.
Agenția a funcționat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar a fost profund afectată de instaurarea puterii comuniste (martie 1948). Astfel, Decretul 217 din 20 mai 1949 consfinţeşte crearea Agerpres şi, totodată, aborgă legea asupra funcţionării Rador. Primele depeşe semnate „Agerpres” apar în ziua de 24 mai, alături de unele semnate „Rador”. Începea dificila perioadă a limitării drastice a libertății de exprimare.
Radorul nou
Noua agenție de presă Rador, inițial numită Centrul de Informare şi Sinteză (CIS), s-a născut în 1990, ca răspuns la nevoia de informaţie de calitate pentru canalele Radio România, la ideea primului director al radioului public de după Revoluție, Eugen Preda. CIS a început să funcţioneze ca o agenţie naţională la sfârşitul lui martie 1990, sub coordonarea primului său redactor-șef, Mihai Andrei, iar denumirea Rador a fost înregistrată ca marcă la OSIM în noiembrie 1993.
Agenţia de presă a radioului public reprezintă, totodată, cel mai important centru de monitorizare din România. Din grila sa fac parte peste 57 de posturi de radio şi televiziune care emit în limba română, dintre care amintim – Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Chişinău, Europa FM; TVR 1, TVR 2, Digi 24, Antena 1, Antena 3, Realitatea Plus, România TV, B1 TV, Prima TV -, dar şi posturi care emit în limbi străine: BBC, CNN, EURONEWS, Radio Belgrad, Radio Novi Sad, Radio Budapesta, Radio Kossuth, Eho Moskvî, Radio Kiev, Radio Svoboda. Totodată, presa scrisă internaţională se monitorizează din cincisprezece limbi, peste 400 de titluri, acoperind practic Europa, America de Nord, America Latină şi parţial Asia, Africa şi Australia.
Produsele Rador sunt de două tipuri: generaliste şi personalizate.
Produse generaliste – fluxuri de informaţii, buletine tematice, calendare :
- Fluxul General
- Fluxul Transcrieri
- Fluxul Ştiri Locale
- Fluxul Talk-show
- Fluxul Inedit
- România văzută din străinătate
- Revista presei internaţionale
- Români de pretutindeni
- Balcanii şi Marea Neagră (săptămânal)
- Calendarul evenimentelor
- Calendarul matinal
- Calendarul săptămânal
- Calendarul previzibil
- Calendarul trimestrial
- Buletin Mass-Media
- Protocol intern
- Subiectele zilei
Produse personalizate : monitorizări pe domenii de interes, teme sau cuvinte-cheie, ale oricărui mediu de difuzare (radio, tv, online).
Din 2024, Rador s-a angajat în lupta împotriva dezinformării și a creat un grup de fact-checking, denumit Romania Check. Articolele prin care am demistificat zvonuri și știri false din România și din lume pot fi regasite online în secțiunea Romania Check pe site rador.ro. De acolo puteți afla, printre altele, că apele de la Felix sunt un remediu și nu un pericol pentru sănătate, că văcuțele nu vor fi obligate de Comsisia Europeană să poarte măști și că praful saharian din primăvară nu a fost deversat cu intenție de vreo forță ocultă asupra țării noastre.
La aniversarea a 35 de ani de activitate, Rador Radio România, mulţumește partenerilor, clienţilor, tuturor celor care fac parte din comunitatea www.rador.ro, pentru fidelitate, pentru sugestii, pentru că ne dăruiţi zi de zi, câteva minute din viaţa dumneavoastră ! La mulţi ani tuturor !
Carmen Ionescu, manager Rador
[1] Arhiva Ministerului Român de Externe, fond Problema 105, vol. IV.
