Războiul aerian dintre Israel și Iran, politica internă tumultuoasă din SUA și noile tulburări provocate de migrație în Irlanda de Nord se regăsesc printre subiectele cele mai dezbătute în acest weekend în presa internațională.
„Israelul mai are încă o listă lungă de ținte pe care intenționează să le lovească în Iran, a declarat duminică un comandant israelian, în timp ce ambele țări continuau să se atace reciproc cu rachete”, transmite agenția Reuters. Corriere Della Sera amintește că „raportul publicat săptămâna trecută de Agenția Internațională pentru Energie Atomică subliniază «lipsa generală de cooperare» a Republicii Islamice și reiterează faptul că țara ayatolahilor are suficient uraniu îmbogățit pentru a putea fabrica nouă bombe atomice”. The New York Times explică faptul că „Israelul a avut curajul să facă ce trebuia făcut”, după ce „toate celelalte variante au fost epuizate”. Israelul nu are „altă variantă realistă contra unui adversar care s-a jurat în mod repetat că-l va șterge de pe hartă”. Iar Iranul a „înșelat lumea ani și ani în timp ce-și aduna mijloacele pentru a construi arme nucleare”. În plus, administrația Trump a avut deja cinci runde de negocieri eșuate cu Teheranul, iar administrația Biden – „mult mai răbdătoare și flexibilă” – a negociat ani la rând doar pentru a abandona „frustrată” negocierile din cauza „tergiversărilor repetate” ale Iranului. Ziarul catalan El Periodico observă că Donald Trump insistă totuși și acum pe cartea negocierii, somând Teheranul să discute până nu va fi prea târziu. El a declarat că ar fi chiar posibil acum ca Iranul să negocieze „mai serios”. „Liderii europeni și-au exprimat [vineri] alarma cu privire la atacurile militare dintre Israel și Iran și au cerut o detensionare imediată pentru a se evita un război total care s-ar putea extinde în Orientul Mijlociu și nu numai”, consemnează Euronews. UE a transmis la rându-i că „o soluție diplomatică e acum mai urgentă ca niciodată, de dragul stabilității regionale și al securității globale”. Germania, Franța și Regatul Unit s-au declarat pregătite să înceapă imediat negocieri cu Iranul privind programul nuclear, informează Reuters, în vreme ce Parisul a adăugat că „programul nuclear iranian constituie o amenințare existențială pentru securitatea Israelului și, dincolo de acesta, pentru securitatea Europei”. Conferința ONU privind statul palestinian care urma să aibă loc la New York săptămâna viitoare va fi amânată „din motive logistice și de securitate”, a anunțat vineri Emmanuel Macron, citat de France 24. În condiții de război, populația israeliană pare a strânge rândurile în jurul conducătorului, uitând de divergențele politice. Liderul opoziției, Yair Lapid, a publicat în The Jerusalem Post un editorial intitulat „Dat fiind că Iranul s-a angajat să ne distrugă, Israelul se unește”. „Premierul Benjamin Netanyahu este rivalul meu politic, însă decizia lui de a lovi Iranul acum e cea corectă. Întreaga țară e unită, nimic nu ne va dezbina. Am pornit la război din unicul motiv care poate justifica războiul: nu am avut de ales.” Un mesaj susținut tacit și de editorialul de duminică al cotidianului de stânga Haaretz, altfel extrem de critic la adresa puterii. Apreciind drept „remarcabil” succesul loviturilor de până acum, el observă totuși că „succesul operativ nu poate fi un scop în sine. El trebuie tradus într-o manevră diplomatică pentru găsirea unei soluții la amenințarea nucleară iraniană, evitând derapajul într-un război prelungit, distructiv, total”. Netanyahu a făcut vineri gestul neobișnuit de a se adresa direct poporului iranian, îndemnându-l să „se ridice și să-și facă auzite vocile”, transmite CNN. „A sosit momentul ca poporul iranian să se unească în jurul steagului său și al moștenirii sale istorice, luptând pentru libertatea voastră împotriva unui regim nociv și opresiv.” Totuși, site-ul israelian Ynet News titrează „Obiectivele asumate de război ale Israelului nu includ și schimbarea de regim în Iran – nu încă”. „Responsabilii de la Ierusalim nu pot răsturna regimul iranian prin asaltul lor militar. Iranul are 100 de milioane de locuitori și e de 63 ori mai mare decât Israelul.” Revista americană Foreign Policy publică o analiză conform căreia „cel mai probabil deznodământ e ca atacurile israeliene să lovească grav programul nuclear iranian. Khamenei va rămâne la putere, sfidător, agățându-se de autoproclamatul său «drept de a îmbogăți» [uraniu]. Va încasa loviturile Israelului și va riposta. Represaliile vor fi suficiente pentru a-l scoate basma curată în fața simpatizanților interni, dar nu și pentru a-i provoca pierderi catastrofale Israelului.”
„Sute de mii de persoane au protestat în oraşe din SUA împotriva lui Donald Trump. Organizatorii au transmis că aceasta este o zi naţională a sfidării împotriva atacurilor administraţiei Trump la adresa drepturilor civile. Protestul coincide cu o paradă militară la Washington, cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la înfiinţarea Armatei SUA”, informează BBC. La Libre Belgique rezumă situația revoltelor din Los Angeles: „primii pușcași marini trimiși Trump la Los Angeles și-au început operațiunile vineri”, parte a „răspunsului ferm al administrației la protestele împotriva raidurilor anti-migranți ale Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE) care au avut loc în ultimele zile în megalopolis”. Guvernatorul democrat al Californiei, Gavin Newsom, a denunțat „fantezia nebunească a unui președinte dictatorial” și a sesizat justiția. The New York Post relatează că protestul anti-Trump de sâmbătă din oraș, cu 20.000 de oameni, inițial pașnic, a „degenerat rapid” într-o „scenă alarmantă de haos” și „prăpăd” cu manifestanții aruncând cu „pietre, bucăți de beton și artificii” în poliția locală și alți agenți, totul într-un „nor de gaz lacrimogen”. În statul Minnesota protestele programate au fost anulate din cauză că o deputată a fost ucisă și un senator a fost grav rănit, ambii membri democrați ai congresului statal, scrie britanicul Daily Telegraph. Suspectul pare a fi un fost predicator evanghelic cu convingeri anti-avort. Tot în Regatul Unit, săptămânalul The Economist apreciază că duelul Trump-Newsom ar putea avea o miză mult mai mare decât cea prezentă. Newsom a „determinat America să vorbească mai mult despre el însuși, conflictul lui cu Trump și ambițiile sale pentru viitor. Mandatele de guvernator sunt limitate și el va părăsi funcția în 2027. Numele îi este vehiculat demult ca posibil candidat democrat la președinția SUA. Protestele din al doilea oraș al țării și controversele privind utilizarea trupelor de către Trump îi pot consolida – sau submina – poziția electorală”. Editorialul de duminică din The Washington Post îl acuză pe Trump de politizarea armatei, invocând detașarea „inutilă” a trupelor la Los Angeles, o vizită uzuală la o bază militară transformată în miting politic și parada militară care „s-a întâmplat să pice de ziua lui”. În schimb un editorial de sâmbătă din The Wall Street Journal observă și semne mai îmbucurătoare: în capitala țării unii aleși democrați au ales să voteze alături de republicani, împotriva unor măsuri nepopulare. Camera Reprezentanților a votat contra propunerii ca non-cetățenii să fie lăsați să voteze la alegerile locale din Districtul Columbia, inclusiv cu 56 de voturi democrate. Iar 11 deputați democrați au aprobat alături de colegii lor republicani anularea politicii locale de „sanctuar” pentru imigranți. Indiciu că democrații „temători de excesele progresiste nepopulare” încep să revină la politica bipartită.
În Irlanda de Nord protestele violente împotriva imigrației izbucnite luni în urma unei tentative de viol de care sunt suspectați doi cetățeni români, precedată de un alt incident similar recent, dădeau sâmbătă seara semne că se mai potolesc, poliția raportând doar „perturbări sporadice”, arată ziarul local Belfast Telegraph. Care remarcă totodată și „ipocrizia crasă” a partidului unionist DUP, foarte critic acum la adresa imigrației, după ce „ani la rând” făcuse lobby la Londra să trimită mai mulți imigranți în provincie pe post de „mână ieftină de lucru”. Portalul european Politico scrie despre un adevărat „nou val de teroare” îndurat de imigranți în Irlanda de Nord și intervievează o imigrantă din România căreia îi e frică să mai iasă din casă. Cotidianul de stânga The Guardian scrie că revoltele „n-au nimic de-a face cu protejarea femeilor sau copiilor”, ci „sunt rasism, pur și simplu”. Conform acestuia pe grupuri de Facebook ale localnicilor, cu „legături cu extrema dreaptă”, se cer „adrese de țintit, romii find principalul obiect al furiei”. După care autoarea conchide: „Problema o constituie bărbații, punct. În fiecare țară din lume, în fiecare comunitate de orice religie, oamenii urăsc femeile. Misoginismul nu respectă granițele. Fasciștii vorbesc despre bărbații străini pentru a distrage atenția de la propriul lor comportament dezgustător”. Site-ul britanic Unherd, a trimis însă un reporter în teren pentru a discuta direct cu oamenii. Un tânăr de 17 ani afirmă că protestele sunt împotriva „corupției guvernului” local și de la Londra și contra „deschiderii granițelor”. Un număr neobișnuit de mare de adolescente sunt în prima linie a protestelor, cu cagule pe cap. Una dintre ele, cunoștință de-a victimei, declară: „Ei [poliția] îi protejează pe cei care le fac asta fetițelor. Îi facem dreptate verișoarei ei [arată cu degetul o fată], și fiecărei fete care nu se mai simte în siguranță în orașul acesta.” În plus, semn că nu toți imigranții sunt vizați, cei din Filipine își afișează acum pe poartă naționalitatea pentru a nu le fi vandalizată casa. În fine, un editorial din The Financial Times propune în contextul mai larg al problemei migrației o reformă a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Veche de 72 de ani, ea conține prevederi care „obstrucționează abilitatea de a deporta infractori străini și de a controla migrația ilegală”. „Fără a-i fi compromise valorile fundamentale, reforma e necesară pentru ca tratatul să opereze adecvat pentru o epocă a migrației în masă – dar să-și mențină și susținerea politică și publică vitală pentru funcționarea lui.” (Andrei Suba, RADOR)/asuba/denisse
