Retorica dintre SUA și Iran escaladează, constată The Washington Post, în timp ce Reuters titrează: ”Liderul suprem iranian respinge cererea lui Trump de capitulare necondiţionată, iar Trump spune că răbdarea lui s-a terminat”. Totuși, președintele american ”rămâne misterios în privința planurilor SUA”, remarcă The New York Times. În schimb, The Times of Israel exprimă încrederea unor oficiali israelieni că alăturarea Washingtonului în ofensiva împotriva Iranului nu este o ”chestiune de dacă, ci de când”. Între timp continuă ”deplasarea masivă de echipamente militare în apropierea Iranului”, observă The New York Post, detaliind că SUA își mută în Marea Mediterană cel mai nou superportavion”. Dar o eventuală acțiune militară a SUA nemulțumește baza electorală a lui Donald Trump, care consideră că ajutând Israelul, președintele american și-ar încălca o promisiune electorală de bază: să pună capăt războaielor, și nu să le declanșeze, precum și să extragă America din intervențiile externe pentru a se concentra asupra problemelor interne, scrie The New York Times. De zile întregi vechi susținători ai lui Trump din Partidul Republican, precum Marjorie Taylor Greene, Stephen K. Bannon sau Tuck Carlson, au apelat la podcasturi, televiziuni și rețele sociale pentru a protesta vehement împotriva unei astfel de intervenții, avertizând că Trump riscă să se trezească într-un blocaj în străinătate – și într-o luptă în interiorul propriului partid care ar putea ajunge să-i facă rău.
Publicația italiană Avvenire observă că războiul dintre Israel și Iran eclipsează celelalte două conflicte aflate în desfășurare. ”Chiar dacă au dispărut de pe primele pagini ale ziarelor și ale site-urilor de informații, totuși, în Ucraina și în Fâșia Gaza, oamenii continuă să moară la fel de mulţi ca înainte, uciși de rachete și de artilerie. Masacre zilnice, comise în indiferență și într-o tăcere complice”, scrie Avvenire. Miercuri dimineață, cel puțin 34 de palestinieni au fost uciși și o sută au fost răniți în atacuri cu bombă în diferite zone ale Fâșiei Gaza. Raiduri masive au lovit nordul, în Jabalia și la est de Gaza City. Iar în noaptea de 17 iunie, un alt masacru a avut loc în capitala Ucrainei, Kiev, președintele Volodimir Zelenski denunțând „unul dintre cele mai grave atacuri” ale Rusiei împotriva capitalei în peste trei ani de război, mai notează publicația italiană. Potrivit oficialilor ucraineni, citați de The Kyiv Post, cel puțin 28 de persoane au fost ucise și 134 au fost rănite în atac. Între timp, Rusia se oferă să medieze în conflictul dintre Israel și Iran, dar oferta a fost respinsă imediat de președintele Trump care i-a transmis lui Putin: ”Vladimir, hai să mediem mai întâi cu Rusia”, îndemnându-l să se concentreze mai întâi pe negocierea încheierii războiului din Ucraina, relatează The New York Post.
”Diplomat al Uniunii Europene, agresat în Rusia”, titrează Evropeiska Pravda, citând știrea din Der Spiegel despre diplomata europeană, originară din România, care aflată într-o călătorie de afaceri în Rusia, împreună cu un coleg din Franța, a fost atacată la sfârșitul lunii mai de doi bărbați care au coborât dintr-o mașină. ‘În cercurile diplomatice ale Uniunii Europene nu se știe exact dacă atacatorii erau angajați ai Serviciului Federal de Securitate, FSB, dar există toate motivele să credem acest lucru’, citează Evropeiska Pravda din Der Spiegel. The Moscow Times scrie că ”diplomata agresată a părăsit între timp Rusia, iar ministrul român de externe, Emil Hurezeanu, a declarat că aceasta se află „în perfectă siguranță și în deplină stare de sănătate la Bruxelles”. Miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a anunțat că UE l-a convocat pe trimisul Rusiei la Bruxelles pentru explicații, notează ABC News. „Condamnăm orice violență împotriva diplomaților UE. Aceștia trebuie să își poată îndeplini atribuțiile fără frică și intimidare”, a declarat purtătoarea de cuvânt a UE, Anitta Hipper, adăugând că „Securitatea personalului este prioritară și vom continua să verificăm protecția personalului nostru diplomatic””.
”România se pregătește în vederea unei coaliții “în stil Mauritius”, este titlul site-ului european de știri Euractiv, explicând că denumirea vine de la diversitatea partidelor care o compun. ”Potrivit unor informații, președintele Nicușor Dan și partidele pro-europene – PSD, PNL, USR și UDMR – ar fi ajuns la un acord în vederea formării unui nou guvern rotativ. Liderul liberalilor, Ilie Bolojan, urmează ca, joi, să fie numit prim-ministru și să conducă guvernul până în 2027, după care PSD, partidul care deține cele mai multe fotolii parlamentare, ar urma să își asume acest rol. Ultimele detalii sunt așteptate joi, la Palatul Cotroceni, unde liderii tuturor partidelor parlamentare se vor întruni pentru consultări”, mai scrie Euractiv. (Carolina Ciulu)/cciulu/csimion
RADOR RADIO ROMÂNIA (19 iunie 2025)
