Context istoric: Balcanii în flăcări și sfârșitul hegemoniei otomane
La finalul războiului ruso-româno-turc din 1877-1878, echilibrul de putere în Europa și în Balcani era serios amenințat. Rusia, după victoria asupra Imperiului Otoman, impunea, prin Tratatul de la San Stefano (3 martie 1878), condiții extrem de favorabile propriei expansiuni: formarea unei Bulgarii Mari sub influență rusă, extinderea teritoriilor proprii în sudul Basarabiei, Caucaz și Marea Neagră.
Marile Puteri europene Marea Britanie, Austro-Ungaria, Franța, Germania și Italia au perceput aceste schimbări ca o amenințare directă la adresa echilibrului continental. Era clar că pacea de la San Stefano nu putea fi acceptată în forma sa inițială.
Organizarea Congresului de la Berlin
Sub presiunea marilor puteri, s-a convocat Congresul de la Berlin, între 13 iunie – 1 iulie 1878, organizat de cancelarul german Otto von Bismarck, care a jucat rolul de mediator și arbitru, prezentând Germania drept un „onest intermediar”.
Cine a participat și cine a semnat
La congres au participat reprezentanții marilor puteri europene și ai statelor direct implicate:
Germania: Otto von Bismarck (cancelar)
Rusia: Prințul Alexandr Gorceakov și contele Piotr Shuvalov
Marea Britanie: Prim-ministrul Benjamin Disraeli și lordul Salisbury
Franța: William Henry Waddington.
Austro-Ungaria: Gyula Andrássy. Italia contele Luigi Corti
Imperiul Otoman: Sadullah Bey și Mehmed Ali Pasha
România:Ion C. Brătianu (prim-ministru) și Mihail Kogălniceanu (ministru de externe) prezenți, dar fără drept de vot.
Ce prevedea Tratatul de la Berlin – pentru România și Europa
Pentru România:
Recunoașterea independenței de stat, dar condiționată de:
– modificarea Constituției, în sensul acordării cetățeniei tuturor minorităților, în special evreilor.
– acceptarea retrocedării către Imperiul Țarist a județelor Cahul, Bolgrad și Ismail (sudul Basarabiei).
Compensare teritorială: Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor sunt atribuite României.
Pentru Europa:
Revizuirea Bulgariei Mari: Bulgaria este împărțită în:
– Principatul autonom al Bulgariei (sub suzeranitate otomană, dar independent de facto).
– Rumelia Orientală (autonomie administrativă în cadrul Imperiului Otoman).
– Macedonia și sudul Bulgariei revin Imperiului Otoman.
– Austro-Ungaria ocupă Bosnia și Herțegovina. Marea Britanie primește Ciprul.
– Rusia păstrează teritorii din Caucaz (Kars, Ardahan, Batumi).
Impactul pentru România
Independență recunoscută internațional.
Pierderea sudului Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail).
Dobrogea- nou teritoriu strategic.
Impact asupra Europei
A înfrânat temporar expansiunea rusă în Balcani.
A pregătit terenul pentru conflictele balcanice și Primul Război Mondial. Germania devine arbitrul Europei.
Mai puțin știut
Disraeli pleacă din Berlin cu Ciprul și cu guta agravată.
Bismarck ține Germania departe de conflictele directe.
Brătianu și Kogălniceanu s-au luptat diplomatic, dar fără drept de vot.
În literatură și cinematografie
Apare în memorialistică (”Amintiri” de Kogălniceanu), în scrierile lui Iorga și în lucrări internaționale (Lothar Gall – ”Bismarck. The White Revolutionary”).
Congresul de la Berlin a însemnat recunoașterea independenței României, dar și pierderi teritoriale dureroase. A fost o lecție geopolitică despre forța marilor puteri și compromisurile necesare pentru a supraviețui pe harta Europei.
Autor: Alexandru Eduard Balaci
*
Bibliografie
https://historia.ro/sectiune/general/congresul-de-la-berlin-13-iulie-1878-o-premiera-565990.html
https://archive.org/details/documentsdiplom52trgoog
https://historia.ro/sectiune/general/congresul-de-la-berlin-13-iulie-1878-o-premiera-565990.html
https://bibliotheque-numerique.diplomatie.gouv.fr/ark:/12148/bpt6k921775.texteImage
RADOR – 1 iulie
