Autor : Daria Scoruș, FJSC
Limba franceză este studiată în școlile românești, dar poziția sa a devenit fragilă în fața avântului tot mai accentuat al limbii engleze. Dacă în urmă cu trei decenii franceza era limba străină „clasică”, astăzi ea pare a fi într-o defensivă tăcută.
Datele recente furnizate de Ministerul Educației schițează o imagine complexă: în anul școlar 2024-2025, aproape 190.000 de elevi studiază franceza ca primă limbă modernă, iar peste 970.000 ca a doua limbă străină. În termeni absoluți, aceste cifre par încurajatoare, însă puse în contextul general al opțiunilor educaționale, ele relevă o tendință clară de retragere. În anul 2000, franceza era predată ca limbă principală în aproximativ un sfert din școlile din România. Astăzi, procentul a coborât sub 10%. În schimb, limba engleză acoperă peste 95% din cererea de limbă modernă 1, confirmând statutul său de facilitate pentru integrarea academică și profesională.
Această realitate nu reflectă un dezinteres total față de cultura franceză, ci mai degrabă o reorientare pragmatică. Elevii și părinții aleg limbi străine în funcție de oportunitățile oferite: burse, locuri de muncă, acces la informație. Iar în această ecuație, franceza, deși o limbă de cultură, este percepută mai puțin „utilă” decât engleza sau chiar germana, care orientează tinerii spre țările vestice.
Rețeaua de licee bilingve francofone din România rămâne, însă, una dintre cele mai dezvoltate din afara spațiului francofon. În prezent, peste 60 de licee au secții bilingve francofone, iar 23 dintre ele fac parte din rețeaua „LabelFrancÉducation”, un program derulat de Ministerul Afacerilor Externe din Franța care certifică excelența în predarea limbii franceze. Aceste instituții oferă cursuri avansate de franceză și materii precum istorie, geografie sau biologie predate în limba franceză. Grație acestui model educațional, elevii pot să obțină o diplomă de Bacalaureat însoțită de un atestat de limbă și civilizație franceză.
În învățământul superior, universități precum Universitatea din București, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași sau Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca oferă secții și masterate în limba franceză, în parteneriat cu instituții din Franța, Belgia sau Canada. România este, de altfel, singura țară în care limba franceză nu este limbă oficială care are un birou al Agenției Universitare a Francofoniei (AUF) în fiecare mare centru universitar.
Campusul France România este un program coordonat de Ambasada Franței și Institutul Francez, care oferă consiliere și sprijin pentru studenții români care doresc să studieze în Franța. În 2023, peste 3.000 de studenți români erau înscriși în universități franceze, confirmând că, în ciuda tendințelor generale, franceza rămâne o punte academică activă între cele două țări.
În lupta lingvistică tot mai acerbă, întrebarea nu este dacă franceza mai are loc în școală, ci cum putem face din ea un atuu relevant. Iar răspunsul nu poate veni decât printr-o viziune coerentă care să combine prestigiul tradiției cu realismul prezentului. România dispune de infrastructura, expertiza și istoria necesare pentru a rămâne un actor activ în spațiul francofon. Ceea ce lipsește, poate, este o strategie integrată care să lege educația de cultură, diplomația de școală și învățarea de sens.
RADOR – 5 iulie
