Nu, Codul de conduită al UE privind dezinformarea nu este un instrument de cenzură

La 1 iulie 2025 a intrat în vigoare Codul de conduită al UE privind dezinformarea, ocazie pentru diverse site-uri şi conturi sociale conspiraţioniste de a vehicula teorii conform căreia acest Cod ar fi un instrument de cenzură. Fals: este vorba de o serie de angajamente luate în vederea combaterii dezinformării şi nu de nişte măsuri de cenzură.

CONTEXT

Active News publica pe 3 iulie 2025 următorul articol, care citează o postare din 2 iulie 2025 a site-ului Reclaim the Net:

„Cenzura la un alt nivel: UE transformă codul voluntar „anti-dezinformare” în lege obligatorie”

„Pe 1 iulie 2025, „Codul de conduită privind dezinformarea” al Uniunii Europene a devenit cu totul altceva, atrage atenția Reclaim the Net”.

„Ceea ce fusese prezentat inițial ca un demers voluntar al companiilor tehnologice de a-și curăța platformele a devenit acum o cerință oficială în temeiul legii europene privind cenzura – Digital Services Act (DSA).

Cele mai mari platforme online și motoare de căutare vor trebui să respecte standarde stricte de transparență, să fie supuse unor audituri și să demonstreze că pot ține sub control ceea ce Bruxelles-ul numește ‘dezinformare’. Mesajul este clar: dacă nu faci față unui audit, așteaptă-te la intervenția autorităților de reglementare.

Bruxelles-ul n-ar fi putut alege un moment mai delicat pentru această mutare. Negocierile comerciale cu Statele Unite sunt pe o linie de finalizare tensionată, iar atmosfera dintre cele două părți este deja încărcată.

Acest tip de presiune legislativă nu a trecut neobservat la Washington. Oficialii americani își amintesc ce s-a întâmplat când Canada a încercat o abordare similară cu taxa pe serviciile digitale”.

„UE se confruntă cu sarcina dificilă de a-și ‘vinde’ sistemul de cenzură. Cu negocierile comerciale în pericol și cu un scepticism tot mai mare de peste Atlantic, rămâne de văzut dacă Bruxelles-ul poate impune cerințele sale fără a declanșa un contraatac rapid”, continuă Active News, care citează Reclaim the Net.

Articolul a fost distribuit masiv pe Facebook.

Captură ecran Active News, 3 iulie 2025

Publicaţia în limba engleză The European Conservative cita încă din 22 mai 2025 afirmaţiile lui Paul Coleman, director executiv al ADF International, pe această temă:

„Libertatea de exprimare este din nou amenințată pe acest continent într-un mod în care nu a mai fost de la coșmarul regimurilor autoritare europene de acum doar câteva decenii”, a declarat șeful ADF International”.

„‘Nimeni nu ar fi putut prezice cât de repede se vor schimba lucrurile în rău acum doar trei decenii (…). Totuși, iată-ne aici, un continent care a ajuns să-și considere libertățile ca fiind de la sine înțelese, doar pentru ca acestea să fie erodate treptat, an de an, chiar de către instituțiile care pretind a fi cei mai mari apărători ai democrației’. Așa a rezumat situația Paul Coleman, director executiv al ADF International”.

ADF International este un grup american conservator creștin de consiliere juridică. Acesta face demersuri pentru extinderea practicilor religioase creștine în școlile publice și în cadrul instituţiilor guvernamentale și este cunoscut mai ales pentru poziția sa privind interzicerea avortului, opoziția față de căsătoria între persoane de același sex și faţă de alte drepturi LGBTQ, drepturile persoanelor transgender și faţă de legile antidiscriminare.

Captură ecran The European Conservative, 22 mai 2025

Jurnalistul Marius Tucă citează într-o postare pe blogul său din 23 mai 2025 articolul din The European Conservative: „Libertatea de exprimare, mai amenințată ca niciodată: prin cenzură, elitele UE se protejează de nemulțumirea populară – dar când vor realiza ce se întâmplă, va fi prea târziu”

Captură ecran blog Marius Tucă, 23 mai 2025

Multi-miliardarul Elon Musk redistribuie pe X la 3 iulie 2025 postarea ADF („Alliance Defending Freedom”) International din 1 iulie 2025:

„Astăzi, UE face un pas semnificativ către consolidarea cenzurii online, transformând Codul de conduită privind dezinformarea într-o parte obligatorie a Legii privind Serviciile Digitale. Legea privind Serviciile Digitale amenință libertatea de exprimare în întreaga lume și trebuie abrogată”.

Captură ecran cont X Elon Musk, 3 iulie 2025

Reacţii au apărut şi pe Facebook:

„Libertatea de exprimare este din nou în pericol pe continentul european, însă de această dată amenințarea vine din interior, prin reglementările tot mai stricte impuse de Uniunea Europeană. Digital Services Act (DSA), legea controversată care obligă platformele online să cenzureze conținutul ‘inadecvat’ sau ‘periculos’, a stârnit critici puternice din partea avocaților pentru drepturile omului și a experților internaționali”, scrie într-o postare din 3 iunie 2025 a contului Facebook „În slujba semenilor”.

VERIFICARE

Site-ul Comisiei Europene a postat pe 13 februarie 2025 următoarele informaţii referitoare la Codul de Conduită privind Dezinformarea:

„Codul de conduită privind dezinformarea urmărește să combată riscurile de dezinformare, respectând totodată pe deplin libertatea de exprimare și sporind transparența în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA).

La 13 februarie 2025, Comisia și Comitetul European pentru Servicii Digitale au aprobat integrarea oficială a Codului voluntar de bune practici privind dezinformarea în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale.

Codul de bune practici privind dezinformarea este un cadru inovator convenit de o gamă largă de părți interesate – platforme online, motoare de căutare, industria publicității, verificarea veridicității informațiilor și organizații ale societății civile etc. Înființat în 2018, acesta a fost consolidat în mod semnificativ în 2022, cu scopul de a deveni recunoscut ca un cod de conduită în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA)”.

„Codul va deveni un criteriu de referință relevant pentru determinarea conformității cu Actul legislativ privind serviciile digitale în ceea ce privește riscurile de dezinformare pentru furnizorii de platforme online foarte mari care aderă la angajamentele sale și le respectă.

La cererea semnatarilor, conversia codului va intra în vigoare de la 1 iulie 2025, astfel încât angajamentele sale să poată fi auditate începând cu data respectivă”.

Comisia Europeană oferă pe aceeaşi pagină şi un link în care este explicat modul în care Codul de conduită este integrat în Regulamentul privind Serviciile Digitale (Digital Services Act):

„În baza Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA), codurile de conduită voluntare pot aborda aspecte online, cum ar fi conținutul ilegal și riscurile sistemice, prin încurajarea colaborării între părțile interesate.

În baza Regulamentului privind serviciile digitale, codurile de conduită pot ajuta părțile interesate să adopte angajamente care contribuie la aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale. Codurile de conduită pot include, de asemenea, angajamente de raportare suplimentare, complementare obligațiilor de raportare ale ASD, pentru a spori transparența cu privire la măsurile luate de serviciile intermediare.

În plus, codurile de conduită oferă un forum pentru schimburi între platforme de diferite dimensiuni, organizații ale societății civile, cercetători și alte părți interesate, care contribuie la tragerea la răspundere a semnatarilor pentru angajamentele lor. În plus, codurile permit platformelor mai mici și organizațiilor societății civile, printre altele, să contribuie activ la schimbul de bune practici”.

Captură ecran a site-ului Comisiei Europene, 13 februarie 2025

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații din România (ANCOM) a publicat pe site-ul său la 14 februarie 2025, referitor la Codul de conduită al UE privind dezinformarea:

„Codul este un set solid și larg recunoscut de angajamente care, împreună, oferă măsuri eficiente de atenuare a riscurilor privind dezinformarea pentru asigurarea conformității cu Regulamentul privind serviciile digitale. Valoarea acestor angajamente constă în faptul că sunt rezultatul unui consens între o pluralitate de actori (platforme online, verificatori de fapte, firme de publicitate, organizații ale societății civile etc.), bazat pe cele mai bune practici din industrie. Având în vedere complexitatea și provocările combaterii dezinformării, codul acoperă domenii distincte, dar interconectate. În mod concret, Codul de conduită privind dezinformarea recomandă:

– demonetizarea – reducerea stimulentelor financiare pentru sursele de dezinformare;

– transparența publicității politice – etichetare mai eficientă pentru ca utilizatorii să recunoască publicitatea politică;

– asigurarea integrității serviciilor: reducerea conturilor false, amplificărilor bazate pe boți, deepfake rău-intenționat și a altor comportamente manipulative utilizate pentru a răspândi dezinformarea;

– împuternicirea utilizatorilor, cercetătorilor și comunității de verificare a faptelor – instrumente mai bune pentru identificarea dezinformării, acces mai larg la date, acoperirea verificării faptelor în întreaga UE”.

CONCLUZIE

Codul de conduită al UE privind dezinformarea nu este un instrument de cenzură al mediului online, ci un set de angajamente al platformelor online şi al altor actori în vederea combaterii dezinformării. Prin urmare, alegaţiile apărute în presă şi pe reţelele sociale sunt false.

Daniela Sîrbu