Subiectele predilecte din presa internațională vin dinspre Statele Unite. De la Washington aflăm că Elon Musk, aflat în conflict deschis cu Donald Trump, anunță crearea propriului său partid politic, numit Partidul Americii. După cum amintește Le Monde, relația dintre Musk și președintele republican a explodat la începutul lunii iunie în urma dezacordului lor privind proiectul de lege bugetar. Conflictul verbal a escaladat, culminând recent cu amenințări cu tăierea subvențiilor pentru firmele lui Musk și chiar cu expulzarea, din partea președintelui Trump, respectiv cu dezvăluiri privind implicarea în scandalul așa-numitei rețele Epstein din partea patronului Tesla. The Guardian observă că acesta din urmă „ar dori un partid concentrat doar pe câteva locuri cheie accesibile în Camera Reprezentanților și în Senat: „O concentrare chirurgicală pe doar 2 sau 3 locuri în Senat și 8 până la 10 circumscripţii în Camera Reprezentanților. Având în vedere marjele legislative foarte înguste, acest lucru ar fi suficient pentru a servi drept vot decisiv la legile controversate, având grijă ca acestea să servească adevăratei voințe a poporului”, explică pe X cel mai bogat om din lume. Le Point precizează că, indiferent de succesul sau insuccesul partidului său, Elon Musk nu va putea niciodată să candideze la președinția celei mai mari puteri a lumii, întrucât nu s-a născut în Statele Unite, o condiție sine qua non pentru o potențială candidatură.
„Chiar poate Elon Musk să creeze cu adevărat un al treilea partid american?”, se întreabă sceptici editorialiștii de la Washington Post. În opinia acestora, noua formațiune se confruntă încă din fașă cu provocări majore. Printre acestea, insurmontabile par a fi structura politică americană, care favorizează sistemul bipartinic, și temperamentul fondatorului, principalul său inamic.
Tot din America vin informațiile referitoare la o tragedie ce a lovit o regiune a statului Texas. În noaptea de 3 spre 4 iulie, râul Guadalupe a inundat o zonă turistică extrem de populară, ceea ce a dus la moartea a cel puțin 65 de persoane, alte câteva zeci fiind date dispărute pe măsură ce ploile torențiale continuau. Ploile torențiale i-au surprins pe turiști în toiul nopții; râului Guadalupe i-a crescut nivelul cu opt metri în patruzeci și cinci de minute, acoperind cu totul taberele de copii și casele de vacanță situate de-a lungul râului. Șoseaua regională a fost și ea inundată, privându-i pe locuitori de rute de evacuare, iar curentul și rețeaua de internet au fost întrerupte, împiedicând contactul cu salvatorii, detaliază Le Monde. După cum transmite Washington Post, prognoza meteo este în continuare nefavorabilă, ceea ce îngreunează acțiunile salvatorilor, pe de o parte, și obligă autoritățile să ia noi măsuri pentru protejarea populației, pe de ală parte. Din păcate, notează publicația americană, zona inundată era cunoscută mai ales pentru taberele de vară pentru copii, ceea ce face ca numeroase victime să fie minori trimiși de familie în vacanță.
Summitul BRICS+ de la Rio reține atenția presei internaționale.
Liberation notează că țările emergente care visează să contrabalanseze influența G7 s-au reunit în Brazilia timp de două zile. „Doar că, în absența liderilor chinez și rus, în plus cu umbra lui Donald Trump la orizont, reuniunea riscă să fie lipsită de relevanță: nicio decizie nu poate fi luată fără prezența lui Xi Jinping”, crede publicația franceză.
„Nepopular pe plan intern, incoerent în politica externă”: cu această „ştampilă” pusă de publicația The Economist, președintele brazilian Lula găzduiește duminică şi luni la Rio de Janeiro summitul BRICS, în același oraș unde, în urmă cu mai puțin de un an, i-a primit pe liderii G20.
Una dintre ultimele ţări afiliate este Iranul, iar publicaţiei The Economist nu i-a scăpat faptul că „spre deosebire de toate democrațiile occidentale, în faţa bombardării siturilor nucleare iraniene, guvernul brazilian a declarat că condamnă ferm atacul american”. De aceea, cotidianul britanic afirmă că „Brazilia organizează un BRICS dominat de autoritarism”, iar Teheranul a creat deja prima problemă, refuzând să semneze documentul împărtășit de toți privind soluția „două popoare, două state” pentru conflictul israeliano-palestinian.
Și Corriere della Sera este de acord că „reuniunea a fost stricată de dezertarea acționarului majoritar, președintele chinez Xi Jinping, care nu a lipsit niciodată până acum de la summituri în cei 12 ani de când se află la putere. Astfel, adevărata știre a reuniunii de la Rio a devenit … absența liderului Chinei”.
Dalai Lama, simbolul culturii și rezistenței tibetane cunoscut în întreaga lume, a împlinit 90 de ani. Agenția ANSA reamintește că Tenzin Gyatso, al 14-lea Dalai Lama, recunoscut oriunde pe glob pentru roba roșie și zâmbetul larg, se descrie ca fiind un „simplu călugăr budist”, notează Washington Post, care adaugă că marcarea zilei de naștere a încununat o săptămână de sărbători, în timpul căreia laureatul Premiului Nobel pentru Pace a declarat că intenționează să se reîncarneze după moartea sa, punând capăt anilor de speculații conform cărora ar putea fi ultima persoană care va deține acest rol. După cum remarcă Ansa, mulți tibetani exilați se tem însă că China își va numi propriul succesor al lui Dalai Lama pentru a consolida controlul asupra Tibetului, un teritoriu în care a trimis trupe în 1950 și pe care îl conduce de atunci.
Beijingul, care îl consideră pe Dalai Lama un separatist, a afirmat în repetate rânduri că este singurul care are autoritatea de a aproba următorul lider spiritual al budismului tibetan și va respinge pe oricine este ales fără consimțământul Chinei, scrie la rândul său Washington Post.
Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMÂNIA
