Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a supraviețuit joi unui vot de neîncredere în Parlamentul European, inițiat în principal de parlamentari de extremă dreapta care au acuzat-o pe von der Leyen și echipa sa că au subminat încrederea în Uniunea Europeană prin demersuri ilegale. Așa cum era de așteptat, moțiunea nu a obținut majoritatea de două treimi necesară pentru a fi adoptată.
Naționalistul român Gheorghe Piperea, inițiatorul principal al moțiunii, a criticat, printre altele, refuzul Comisiei de a dezvălui mesajele text dintre von der Leyen și directorul general al Pfizer din perioada pandemiei de COVID-19. „Procesul decizional a devenit opac și discreționar, ceea ce stârnește temeri privind abuzul și corupția. Costul birocrației obsesive a Uniunii Europene, cum ar fi în domeniul schimbărilor climatice, a fost unul uriaş”,” a declarat Piperea luni în fața PE.
În timpul dezbaterii privind autoritatea sa, von der Leyen și-a apărat activitatea, respingând criticile legate de gestionarea pandemiei și susținând că abordarea sa a asigurat acces egal la vaccinuri în întreaga UE. Deși moțiunea de cenzură avea șanse reduse de succes, aceasta a reprezentat o provocare politică pentru von der Leyen, în timp ce Comisia sa negociază cu administrația președintelui american Donald Trump pentru a evita impunerea unor tarife comerciale ridicate asupra bunurilor europene.
A fost prima dată din 2014 când un președinte al Comisiei Europene s-a confruntat cu o astfel de moțiune. Atunci, președintele Jean-Claude Juncker a supraviețuit de asemenea votului./mbrotacel/csimion
REUTERS – 10 iulie
