Premierul Chinei, Li Qiang, a anunțat luni începerea construcției celui mai mare baraj hidroelectric din lume, situat pe marginea estică a platoului tibetan și cu un cost estimat la aproximativ 170 de miliarde de dolari, a informat agenția oficială de știri Xinhua. Proiectul face parte din eforturile Chinei de a extinde energia regenerabilă și de a reduce emisiile de carbon. Alcătuit din cinci centrale hidroelectrice în cascadă, barajul va fi situat în partea inferioară a râului Yarlung Zangbo și ar putea afecta milioane de oameni din aval, în India și Bangladesh. Li a descris proiectul hidroenergetic ca fiind „proiectul secolului” și a afirmat că „trebuie acordată o atenție specială conservării ecologice pentru a preveni daunele aduse mediului”, a raportat Xinhua sâmbătă. Autoritățile nu au indicat câte persoane vor fi strămutate în urma proiectului din Tibet și cum va afecta acesta ecosistemul local, unul dintre cele mai bogate și diverse de pe platou. Însă, potrivit oficialilor chinezi, proiectele hidroenergetice din Tibet nu vor avea un impact major asupra mediului sau asupra aprovizionării cu apă din aval. Cu toate acestea, India și Bangladesh și-au exprimat îngrijorarea cu privire la baraj. ONG-uri, printre care și Campania Internațională pentru Tibet, afirmă că barajul va afecta ireversibil platoul tibetan și că milioane de oameni din aval se vor confrunta cu perturbări grave ale mijloacelor de trai. Se estimează că barajul va avea o capacitate de 300 de miliarde de kilowați-oră de energie electrică pe an și se așteaptă ca acesta să contribuie la satisfacerea cererii locale de energie din Tibet și din restul Chinei. Proiectul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor Chinei privind atingerea nivelului maxim de emisii de carbon și neutralitatea carbonului, va stimula industriile conexe, cum ar fi ingineria, și va crea locuri de muncă în Tibet, a declarat Xinhua în decembrie, când proiectul a fost anunțat pentru prima dată. O secțiune a râului Yarlung Zangbo are o cădere spectaculoasă de 2.000 de metri pe o distanță scurtă de 50 km, oferind un potențial hidroenergetic imens. Yarlung Zangbo devine râul Brahmaputra când părăsește Tibetul și curge spre sud în statele indiene Arunachal Pradesh și Assam și, în final, în Bangladesh. China a început deja producția de energie hidroelectrică în partea superioară a Yarlung Zangbo, care curge de la vest la estul Tibetului.(REUTERS – 21 iulie)/mbaciu/asalar
