În Statele Unite, afacerea Epstein ajunge din nou în atenția presei: după difuzarea unei scrisori obscene care i-a fost atribuită, Trump dă în judecată „Wall Street Journal”. Liderul de la Casa Albă este prins de câteva zile în această afacere, odată cu publicarea unui articol potrivit căruia i-ar fi adresat în 2003 o scrisoare aluzivă lui Jeffrey Epstein, de care fusese apropiat în acea perioadă. A doua zi, președintele american a dat în judecată prestigiosul cotidian, pe proprietarul acestuia, Rupert Murdoch, și pe doi dintre jurnaliștii săi, cerându-le cel puțin 10 miliarde de dolari daune. După cum precizează publicația franceză, Departamentul de Justiție a cerut zilele trecute unui tribunal federal să autorizeze publicarea documentelor judiciare care au dus la inculparea lui Jeffrey Epstein pentru trafic sexual de minore în 2019, acesta fiind deja condamnat în 2008 la o pedeapsă cu închisoarea pentru recrutarea unei minore în scopuri de prostituție.
„Trump contra Murdoch”, titrează The Guardian o analiză dedicată acestui scandal. „În urma publicării articolului, patronul WSJournal se regăsește acum pe lunga listă a opozanților președintelui din lumea presei, amenințați cu trimiterea în judecată. WSJ a publicat poveștile despre Epstein chiar și după ce Trump i-a telefonat britanicei Emma Tucker, redactor al ziarului, cerându-i să elimine articolul. Trump mai pretinde că Murdoch ar fi fost contactat personal, cerându-i-se să oprească articolul, dar… fără succes. Nu cu multă vreme în urmă, Murdoch era oaspetele lui Trump în Biroul Oval; totuși, chiar și atunci, tensiunile erau evidente. Trump și-a făcut cunoscute nemulțumirile față de ziarul WSJ, un ziar care, recent, a calificat bătălia sa cu Canada și cu Mexicul în privința taxelor vamale drept “cel mai prostesc război comercial din istorie”.
„Trump a supraviețuit multor scandaluri, dar cel mai recent reprezintă un nou test pentru Administrație” – citim în Washington Post, care consideră că dosarul Epstein reprezintă în mod clar o problemă pentru Casa Albă. Sau cel puțin reprezintă o distragere a atenției într-un moment în care Trump vrea să-și laude victoriile legislative. Dacă scandalul continuă, ar putea reprezenta o amenințare mai semnificativă într-un moment în care poziția președintelui în ochii publicului este deja în declin, deși sondajele îl arată susținut constant în propriul partid.
Dosarul iranian revine în atenția presei internaționale. „Noi discuții între Europa și Iran în această săptămână, după ce Teheranul a fost de acord să poarte discuții cu trei țări europene” – informează cotidianul belgian Le Soir. „Mecanismul este prevăzut în cadrul acordului din 2015 privind programul nuclear iranian (JCPOA), din care Statele Unite au ieșit, dar care este încă în vigoare pentru celelalte părți (Iran, E3, China și Rusia). Iranul și Statele Unite au purtat mai multe runde de discuții privind nuclearul prin intermediul mediatorilor din Oman, înainte ca Israelul să lanseze războiul de 12 zile împotriva Iranului, pe 13 iunie. Decizia președintelui american, Donald Trump, de a se alătura atacurilor israeliene împotriva instalațiilor nucleare iraniene a pus de facto capăt negocierilor, mai precizează Le Soir. Figaro, în schimb, reține că Iranul și-a înlocuit sistemele de apărare aeriană avariate în bombardamentele israeliene din iunie. „Sistemul de apărare aeriană al Iranului cuprinde sisteme precum Bavar-373 și Khordad-15, fabricate local, concepute pentru a contracara rachetele și aeronavele. Iranul a instalat sisteme rusești S-300 în 2016, în urma încheierii acordului nuclear de la Viena din 2015 cu marile puteri (Franța, Regatul Unit, Germania, China, Rusia și Statele Unite). După 12 zile de război, pe 24 iunie, a intrat în vigoare un armistițiu între Iran și Israel”.
Presa germană consemnează pe larg vizita președintelui român Nicușor Dan în Germania. Sub titlul „România sfidează politica”, Frankfurter Allgemeine Zeitung notează că în doar 15 ani, România a devenit principalul agent economic și unul dintre cei mai importanți actori politici din sud-estul Europei. „În 2005, cu doi ani înainte ca România să adere la Uniunea Europeană, producția sa economică anuală reprezenta cu puțin peste două treimi din cea a Greciei. De câțiva ani încoace, cifrele arată că România a lăsat de mult în urmă Grecia, liderul incontestabil al regiunii timp de decenii. Nu putem decât să sperăm că România și UE vor reuși deopotrivă în eforturile lor nu doar de a reduce deficitul bugetar excesiv al României, ci și de a reforma fundamental țara, inclusiv serviciile sale secrete dezvoltate haotic.”
„Germania și România își consolidează cooperarea în domeniul securității și economiei”, titrează Hasepost, explicând că este prima vizită în străinătate efectuată de Dan de la preluarea mandatului. În centrul întâlnirii s-a aflat semnarea unui plan de acțiune pentru o mai strânsă cooperare economică și de securitate, în special în sectorul apărării.
Nicușor Dan, președintele României, a vorbit despre negocieri avansate între compania de stat românească Romarm și Rheinmetall, pe tema producerii de muniție. De asemenea, sunt planificate proiecte comune cu finanțare UE, au mai precizat cei doi, citați de Hasepost.
Deutschland Funk reține că planul de acțiune semnat de cancelarul Merz și președintele român Dan la Berlin include printre altele înființarea unei fabrici de muniție în România. Merz a explicat că Berlinul și Bucureștiul colaborează pentru a sprijini Ucraina și pentru a spori presiunea asupra Rusiei. De asemenea, ei doresc o apropiere a Republicii Moldova de UE și să împiedice Moscova să destabilizeze această țară.
Încheiem cu o știre publicată în Le Figaro, conform căreia în Republica Cehă, promovarea comunismului este pasibilă de închisoare. „Un nou amendament la Codul Penal, semnat pe 17 iulie de președintele ceh, plasează promovarea comunismului pe același nivel cu propaganda nazistă. Figaro reamintește că Republica Cehă a trăit timp de aproape patruzeci de ani (din 1948 până în 1989) sub unul dintre cele mai feroce regimuri comuniste din Europa, în timp ce era unită cu Slovacia de astăzi. Primăvara de la Praga, o mișcare a speranței adusă de reformatorul Alexander Dubcek, care a venit la putere în 1968, a fost spulberată de sosirea în august a 600.000 de soldați ai Armatei Roșii, care au lansat apoi o represiune severă. Numărul victimelor comunismului în această țară rămâne necunoscut.
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR, 21 iulie)/rlambru/asalar
RADOR RADIO ROMÂNIA, 21 iulie 2025






