Presa internațională se arată preocupată de ultimele dezvăluiri de la nivel politic. Șefa serviciilor secrete americane îl acuză pe Barack Obama că a plănuit o „lovitură de stat” împotriva lui Trump – este titlul sub care Le Figaro publică o analiză a unor declarații – cum altfel? – scandaloase. Tulsi Gabbard, directoarea serviciilor secrete naționale americane, solicită urmărirea penală împotriva lui Barack Obama, pe care îl acuză de „conspirație trădătoare”. Ea duce o bătălie mediatică pentru a demonstra că echipa lui Obama „a pregătit terenul pentru o lovitură de stat timp de mai mulți ani” împotriva lui Donald Trump, după victoria acestuia împotriva lui Hillary Clinton. Potrivit acesteia, ar fi „fabricat și politizat informații” care sugerează manipularea rezultatelor alegerilor de către Rusia. Donald Trump a denunțat în repetate rânduri rapoarte guvernamentale succesive care pretind interferență rusă în 2016, numindu-le „farse”, reamintește la rândul său Washington Post, care adaugă că afirmațiile Tulsi Gabbard au înfuriat, în mod firesc, tabăra democrată în ultimele zile. Iar actualul lider de la Casa Albă a solicitat ca foștii lideri și rivali democrați să fie trași la răspundere după dezvăluiri și a cerut o anchetă, notează și Wall Street Journal.
Decizia lui Donald Trump de a scoate Statele Unite din organizația UNESCO nu a rămas nici ea fără ecouri. Dar mai ales, după cum precizează Le Monde, fără impact financiar. „Statele Unite, cel mai mare contribuitor al organizației ONU, care activează în domeniile educației, științei și culturii, alocă anual 75 de milioane de dolari (66 de milioane de euro), adică aproximativ 8% din bugetul de 900 de milioane de dolari al instituției. În motivarea deciziei, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a afirmat că organizația ONU susține „obiective de tip woke” care seamănă discordie, iar obiectivele sale sociale „nu sunt deloc în conformitate cu politicile de bun simț pentru care americanii au votat în noiembrie”. Pe scurt, UNESCO ar fi prea anti-israeliană și pro-chineză în ochii Statelor Unite, după cum remarcă La Libre Belgique. Le Monde reamintește că aceasta este a treia oară în istoria UNESCO când SUA au plecat trântind ușa. În 1984, Ronald Reagan a lăsat gol scaunul, până când George W. Bush a decis să revină în organizație. În 2017, Donald Trump a plecat zgomotos, urmat de Israel, pentru a sancționa admiterea Palestinei ca stat membru. Această retragere a avut efectul unui cutremur – contribuția americană reprezenta la acea vreme 20% din bugetul total. Revenirea a avut loc în mandatul Biden, iar acum SUA trântesc ușa pentru a treia oară. Washington Post notează că datoriile acumulate de Administrație către UNESCO (este vorba de contribuțiile anuale) pun în pericol conservarea mai multor situri din Patrimoniul Mondial, și dă ca exemplu organizația non-guvernamentală World Monuments Fund, care a pierdut 663.000 de euro alocați pentru proiecte în Africa, Ucraina și Irak.
Canicula sufocă Europa. Sudul Italiei este străbătut de un val de căldură record, citim în paginile Rai News. Codului roșu din sud îi corespunde avertizarea de furtuni grave valabilă pentru nordul Italiei. Sicilia rămâne și ea în strânsoarea căldurii. Departamentul Regional de Protecție Civilă a emis luni o avertizare pentru risc de incendiu și valuri de căldură, valabilă de la miezul nopții și pentru următoarele 24 de ore, transmite agenția italiană.
Balcanii sunt afectaţi de un nou val de căldură și incendii, în special în Croația și Macedonia de Nord, consemnează Le Monde. Acesta este al doilea val de căldură care lovește peninsula Europei de sud-est de la începutul verii, pe fondul secetei. Unele părți ale țărilor balcanice se confruntă cu temperaturi caniculare, care ar putea ajunge până la 42°C marți în Macedonia de Nord, crescând riscul de incendii.
Acest val de căldură vine pe fondul unei secete de lungă durată în Europa, care alimentează incendiile de vegetație ce pun în pericol zonele locuite.
Încheiem cu știri din economie. Cea mai mare scădere a indicatorului datoriei din UE a fost înregistrată de Grecia în primul trimestru al anului 2025, conform datelor Eurostat. După cum notează cotidianul elen Kathimerini, raportul datorie/PIB al Greciei a scăzut cu 9,3% față de primul trimestru al anului 2024. La polul opus, cele mai mari creșteri anuale ale datoriei publice raportate la PIB în primul trimestru au fost înregistrate de Polonia (+6,1%), Finlanda (+5,1%), Austria și România (+4,1% ambele).
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
