Introducere
La 18 august 1949, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române a adoptat Hotărârea nr. 903, prin care ziua de 23 august a fost declarată sărbătoare națională. Decizia venea într-un context politic marcat de consolidarea regimului comunist, aflat în plină ofensivă ideologică după preluarea completă a puterii.
Contextul istoric
Ziua de 23 august 1944 a reprezentat momentul întoarcerii armelor împotriva Germaniei naziste și al intrării României în tabăra Națiunilor Unite. Actul a fost inițiat de regele Mihai I și sprijinit de partidele istorice și de comuniști, însă, după 1947, regimul comunist a confiscat simbolic acest eveniment, transformându-l în fundamentul propriei legitimități.
Adoptarea Hotărârii
Hotărârea nr. 903⁄1949 a fost emisă de Consiliul de Miniștri condus, la acea vreme, de Petru Groza, primul șef de guvern al României comuniste. Actul stabilea ca ziua de 23 august să fie marcată prin manifestații populare, parade militare și festivități oficiale. De-a lungul timpului, această sărbătoare a devenit instrumentul central de propagandă al Partidului Muncitoresc Român, ulterior Partidul Comunist Român.
Cum se sărbătorea 23 august
În perioada comunistă, 23 august a fost transformată într-o adevărată demonstrație de forță a regimului. În București, paradele militare și manifestațiile grandioase din fața Casei Scânteii adunau sute de mii de oameni, mobilizați prin ordine de partid. În provincie, erau organizate defilări ale muncitorilor, serbări câmpenești și spectacole artistice. Personalități precum Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu au folosit această zi pentru a-și consolida imaginea de lideri „eliberatori”. În perioada lui Ceaușescu, în special după 1965, 23 august devenise o zi a cultului personalității, transformată într-un spectacol televizat menit să glorifice realizările socialismului.
Elemente inedite
Un aspect mai puțin cunoscut este că, în anii ’50, manualele școlare și filmele de propagandă prezentau 23 august exclusiv ca „ziua eliberării patriei de sub jugul fascist” datorită „conducerii Partidului”. Rolul regelui Mihai I și al partidelor democratice era complet eliminat din narațiunea oficială.
De asemenea, pentru mulți români, 23 august însemna și o zi liberă de la muncă, prilej de întâlniri familiale sau excursii, ceea ce dădea sărbătorii și o dimensiune mai relaxată, în ciuda caracterului său ideologizat.
Abrogarea hotărârii
După prăbușirea regimului comunist, în 1990, Hotărârea nr. 903/1949 a fost abrogată, iar Parlamentul României a decis ca ziua de 1 decembrie Marea Unire din 1918 să devină noua sărbătoare națională. Alegerea a marcat ruptura de simbolistica impusă de regimul comunist și revenirea la un reper istoric fundamental pentru identitatea națională.
Concluzie
Ziua de 23 august a rămas în memoria colectivă ca simbol al propagandei comuniste, dar și ca dată care a marcat un moment esențial în cel de-al Doilea Război Mondial. Transformarea sa din sărbătoare oficială în simplu reper istoric reflectă modul în care puterea politică poate remodela și instrumentaliza memoria colectivă.
Autor: Alexandru Eduard Balaci
Bibliografie
https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_interval?dat1=18640101&dat2=19891221&emi=20&tip=2&rep=0
https://www.informatia-zilei.ro/1949-adoptarea-hotararii-consiliului-de-ministri-nr-903-in-romania-declararea-zilei-de-23-august-ca-sarbatoare-nationala/
