26 de țări sunt dispuse să participe la o forță internațională ca parte a garanțiilor de securitate pentru Ucraina în cazul unui acord de pace cu Rusia, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, după o reuniune la nivel înalt a aliaților Kievului. Potrivit Reuters, Macron a declarat că alături de alți lideri europeni și de președintele ucrainean a purtat o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump după summit și că participarea SUA la garanțiile de pace va fi definită în zilele următoare. Reuniunea celor 35 de lideri din „Coaliției Voinţei” – formată în principal din țări europene – a avut ca scop finalizarea garanțiilor de securitate și solicitarea sprijinului lui Trump, pe care europenii îl consideră esențial pentru ca aceste garanții să fie viabile. „Ca o formă de asigurare, 26 de țări s-au angajat să trimită trupe în Ucraina, unde vor fi prezente pe uscat, pe mare sau în aer”, a declarat Macron reporterilor, alături de Zelenski, la Palatul Élysée din Paris. Macron a afirmat că garanțiile de securitate vor implica, în primul rând, angajamente pentru reconstrucția și consolidarea forțelor armate ale Ucrainei.
Președintele american Donald Trump le-a transmis liderilor europeni că Europa trebuie să înceteze să mai cumpere petrol rusesc, despre care a spus că „ajută Rusia să-şi finanțeze războiul împotriva Ucrainei”, a declarat un oficial de la Casa Albă, citat de Reuters. Donald Trump s-a alăturat unei întruniri a liderilor „Coaliției Voinţei”, conduse de președintele francez Emmanuel Macron, care au discutat despre modalități de a ajuta Ucraina să-i respingă pe invadatorii ruși. „Președintele Trump a subliniat că Europa trebuie să înceteze să mai cumpere petrol rusesc, banii rezultaţi finanțând războiul, în condiţiile în care Rusia a obţinut într-un an 1,1 miliarde de euro din vânzările de combustibil. Președintele a subliniat, de asemenea, că liderii europeni trebuie să pună presiune economică asupra Chinei ca urmare a finanțării eforturilor de război ale Rusiei de către aceasta”, a spus oficialul.
O decizie importantă a fost anunțată de Curtea Europeană de Justiție în legătură cu persoanele condamnate în țări membre ale Uniunii, fugite în alte state și capturate de poliția locală. Potrivit unie decizii postate pe siteul https://curia.europa.eu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că o autoritate judiciară dintr-o țară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare inițiat în alt stat și să preia punerea în aplicare a pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat. Mandatul european de arestare este o procedură judiciară simplificată, prevăzută de dreptul Uniunii, care permite arestarea unei persoane în statul membru în care aceasta se află și predarea sa statului membru care a emis mandatul, pentru a fi urmărită penal în acest din urmă stat sau pentru a executa în acest stat pedeapsa la care a fost condamnată. În acest domeniu, principiile încrederii și recunoașterii reciproce constituie bazele cooperării judiciare în materie penală și consacră o regulă importantă: statele membre sunt obligate să execute orice mandat european de arestare. Neexecutarea unui asemenea mandat nu poate, așadar, să aibă loc decât în mod
excepțional, se mai arată pe portalul CJUE.
Președintele nord coreean a profitat de parada de la Beijing pentru a o aduce în lumina reflectoarelor pe fiica sa, considerată a avea șanse importante de a urma la conducerea regimului de la Phenian, sugerează The Wall Street Journal. „În momentul în care Kim Jong Un a coborât la Beijing din trenul său blindat cu ocazia extravagantei comemorări din această săptămână marcând victoria Chinei în cel de-Al Doilea Război Mondial, o tânără zâmbitoare, îmbrăcată într-un costum bleumarin, se afla în spatele liderului nord-coreean în timp ce acesta îl saluta pe ministrul chinez de externe. Pe peron, fiica lui Kim, ale cărei nume și vârstă exactă rămân un secret, stătea în fața ministrului nord-coreean de externe și a altor oficiali din țara sa. Prezența ei la niște festivități, la care urmau să mai asiste și lideri din Rusia, Iran și Belarus, a provocat noi speculații potrivit cărora Kim ar pregăti-o pentru ca, într-o zi, să îi fie succesoare”. Potrivit analiștilor, prezența ei – „poate, prima sa vizită în străinătate” – a transmis un mesaj clar. „Regimul lui Kim caută să-i obișnuiască pe oameni cu ideea că ea ar fi succesor sau, cel puțin, o prezență foarte puternică în sistemul politic nord-coreean”, după cum afirmă Peter Ward, un cercetător în probleme nord-coreene de la Institutul Sejong din Seul.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dstanesc
