”Criza politică din Franța se adâncește, după ce Parlamentul a votat pentru demiterea premierului François Bayrou”, titrează Reuters, în timp ce Le Monde subliniază că ”este al treilea guvern la rând care nu depășește pragul de a se afla măcar un an la putere”. Associated Press remarcă votul covârșitor împotriva lui Bayrou (364 de voturi împotrivă la 194 pentru) și comentează: ”Bayrou a plătit prețul pentru ceea ce pare să fi fost o eroare politică uimitoare, pariind că parlamentarii îi vor susține punctul de vedere conform căruia Franța trebuie să reducă cheltuielile bugetare pentru a-și redresa datoria publică”. Demiterea guvernului și un parlament extrem de fragmentat îl lasă pe președintele francez, Emmanuel Macron fără stabilitatea de care are nevoie, constată The Guardian, detaliind că ”de la pariul lui Macron de a convoca alegeri anticipate în iunie anul trecut, parlamentul rămâne divizat între trei grupuri – stânga, centru și extrema dreaptă – fără ca niciunul dintre grupuri să poată constitui o majoritate. Acest lucru a creat un impas în ceea ce privește politica economică și divizări uriașe cu privire la sarcina politică fundamentală: stabilirea unui buget pentru 2026”. ”Franța trebuie să convină urgent asupra unui buget pentru anul viitor”, dar, după cum subliniază The Guardian ”nu există nicio certitudine că un nou prim-ministru desemnat de Macron ar putea obține un consens bugetar sau ar putea scăpa de o demitere similară”.
Între timp, la Bruxelles crește îngrijorarea privind datoria franceză, constată Les Echos. Un oficial de rang înalt al Comisiei Europene remarca vinerea trecută că, deocamdată, piețele nu sancționează prea mult instabilitatea politică din Franța, dar ”în anumite crize, situația poate scăpa de sub control, iar dobânzile pot exploda într-un proces irațional”. Joia trecută, Ministerul de Finanțe de la Paris a reușit să plaseze fără dificultate 11 miliarde de euro în obligațiuni pe termen lung, dar pentru titlurile la 30 de ani randamentul s-a apropiat de cele mai înalte niveluri din 2009 încoace, explică Les Echos. În plus, marile agenții de rating urmează să se pronunțe asupra datoriei Franței în cursul toamnei – prima evaluare urmând să vină din partea Fitch chiar vinerea aceasta.
În România, în schimb, ”larga coaliție guvernamentală a supraviețuit duminică după patru runde de moțiuni de cenzură consecutive”, notează US News & World Report, comentând că acest rezultat îi permite să impună o reducere a deficitului bugetar prin majorarea impozitelor, precum și o reducere de cheltuieli care îi nemulțumește pe angajații sectorului public, existând astfel perspectiva unor greve”. În acest context, Reuters relatează despre protestele cadrelor didactice. ”Mii de profesori români au participat la un marş în capitala ţării, București, iar cursurile au fost suspendate în toată țara, luni, la începutul anului școlar, în semn de protest față de restructurarea școlilor și de creșterea numărului de ore de predare pe săptămână”. ”Guvernul de amplă coaliție din România se confruntă cu o reacție negativă din partea sectorului public și o opoziție puternică față de tăierile de cheltuieli, în condiţiile în care încearcă să reducă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și să deblocheze miliarde de euro din fondurile de redresare de la Bruxelles”, mai notează Reuters.
Situația politică este complicată și în alte părți ale lumii. În Japonia, demisia anunțată duminică de prim-ministrul Shigeru Ishiba deschide o perioadă de incertitudine politică, după cum remarcă Le Monde. Sub presiunea tot mai mare a propriului partid, nemulțumit de înfrângerea din alegerile pentru Senat din luna iulie, Shigeru Ishiba plătește prețul pentru incapacitatea sa de a stopa creșterea costului vieții”, consideră cotidianul francez. Și Reuters avertizează că următorul premier japonez va avea ca principală sarcina combaterea inflației. ”Oricine preia acum conducerea trebuie să țină prețurile în frâu sau riscă să trimită țara în brațele unor lideri cu mandat scurt, care ar putea declanșa o schimbare populistă și cheltuieli neînfrânate”, mai scrie Reuters.
Combaterea inflației rămâne o prioritate și pentru Turcia, după cum observă Bloomberg, detaliind că autoritățile de la Ankara și-au redus previziunile privind creșterea economică, ceea ce semnalează că guvernul acordă prioritate stabilității prețurilor. În plus, pentru a ușura povara bugetară, Turcia ia în considerare privatizarea exploatării a două poduri emblematice din Istanbul, mai notează Bloomberg. Între timp, tensiunile politice continuă. Luni au avut loc la Istanbul confruntări dure între forțele de poliție și susținătorii partidului de opoziție CHP care protestau împotriva unei hotărâri judecătorești de înlăturare a unui înalt oficial al partidului, notează Al Jazeera. Tensiunile survin pe fondul unei intensificări a represiunii asupra primariilor controlate de Partidul Republican al Poporului (CHP) din cauza unor presupuse acuzații de corupție, care au dus la o serie de arestări – inclusiv cea a primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, considerat pe scară largă drept principalul contracandidat al președintelui Recep Tayyip Erdogan, amintește ABC News. Restricțiile impuse de autorități pentru limitarea protestelor au vizat inclusiv întreruperi extinse ale accesului la principalele platforme de socializare și aplicații de mesagerie, cum ar fi WhatsApp, YouTube, X, TikTok, Facebook, Telegram și Signal, potrivit organizației NetBlocks, care monitorizează cenzura pe internet la nivel global, notează Türkiye Today.
(Carolina Ciulu/RADOR RADIO ROMÂNIA)
