„România anunță prezența unei drone rusești în spațiul său aerian”, titrează The New York Times, menționând că „Scurta incursiune s-a semnalat la câteva zile după ce Polonia a reclamat și ea drone rusești pe teritoriul său. Ministerul Apărării a mai precizat că drona nu a survolat zone populate și nu a reprezentat un pericol iminent pentru siguranța oamenilor”. În mediile de socializare, ministrul român de Externe a precizat că Forțele Aeriene Române au urmărit drona rusească în spațiul aerian românesc timp de 50 de minute înainte ca ea să părăsească spațiul fără să provoace însă pagube sau victime. Ea a calificat intruziunea drept “inacceptabilă și iresponsabilă”. Incidentul a survenit la doar câteva zile după ce peste zece drone rusești a pătruns în spațiul aerian polonez, NATO trebuind să trimită avioane de război ca să doboare câteva dintre ele. Potrivit oficialilor, „incidentul din Polonia, semnalat săptămâna trecută, a marcat prima dată în istoria NATO când avioanele de război ale alianței au trebuit să țintească armament inamic în spațiul aerian al unei țări membre”.
La câteva zile după încălcarea fără precedent a spațiului său aerian de către Rusia în Polonia, Alianța lansează o nouă misiune – „Santinela Estică” – pentru a-și securiza flancul estic, notează agenția ANSA. Misiunea va include capacități militare „tradiționale”, cum ar fi mai multe avioane de luptă, dar și „elemente concepute pentru a înfrunta provocările specifice asociate cu utilizarea dronelor”. „Și asta nu este tot. Potrivit surselor diplomatice aliate, se explorează posibilitatea creării unei zone tampon – un fel de no-fly zone la scară mică – între Polonia și Ucraina. Dacă dronele rusești ar reveni, ideea este să fie doborâte înainte ca acestea să intre pe teritoriul NATO. Detaliile despre operațiune sunt limitate” însă potrivit unor responsabili apropiați situației, operațiunea va fi „flexibilă asigurând o descurajare și o apărare și mai bine direcționate exact când și unde este nevoie” și va include „capacități îmbunătățite în continuare, va integra apărarea aeriană și terestră și va crește schimbul de informații între națiuni”. „Mesajul principal este că Moscova ar trebui să se gândească foarte atent la ce face și cum face de acum înainte”.
Conflictul israeliano – palestinian se menține pe agenda politică dar și în atenția presei internaționale. Potrivit Euronews, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a aprobat în majoritate covârșitoare, o rezoluție neobligatorie în favoarea unei soluții cu două state pentru Israel și Palestina, la câteva ore după ce premierul Benjamin Netanyahu a respins ideea unui stat palestinian. Dintre cei 193 de membri ai organismului mondial, 142 de țări au votat în favoarea Declarației de la New York, 10 împotrivă, iar 12 s-au abținut. „Rezoluția, introdusă de Franța și Arabia Saudită, prevede ca Autoritatea Palestiniană să guverneze și să controleze întregul teritoriu palestinian, cu un comitet administrativ tranzitoriu înființat imediat după încetarea focului în Gaza”. „Hamas trebuie să pună capăt dominației sale în Gaza și să predea armele Autorității Palestiniene”, se arată în declarație, adăugând că Hamas trebuie să elibereze toți ostaticii. De asemenea, rezoluția sugerează trimiterea unei misiuni susținute de ONU pentru a proteja civilii palestinieni și a oferi garanții de securitate atât civililor palestinieni, cât și celor israelieni, pentru a sprijini transferul pașnic al guvernului către Autoritatea Palestiniană și pentru a monitoriza încetarea focului și un viitor acord de pace.
„Franța este noul bolnav al Europei?” se întreabă publicația spaniolă El Periodico. „Franța este bolnavă, suferind de trei afecțiuni în același timp. Una este politică, cu guverne care fac implozie imediat ce sunt create. Cealaltă este economică, cu datorii în continuă creștere, un deficit public vertiginos și unul dintre cele mai slabe ratinguri de credit dintre țările europene. Ultima este tulburarea socială, o oboseală generalizată care provoacă proteste nesfârșite pe străzi și care are deja un nume: dégagisme (din dégager, argou pentru „plecaţi”), echivalentul expresiei argentiniene „lăsați-i pe toți să plece”. Vecinul nostru nordic este supus unei instabilități politice greu de susținut. Durata medie de viață a unui prim-ministru francez se măsoară în luni: nouă pentru François Bayrou; trei pentru Michel Barnier; șapte pentru Gabriel Attal; și 20 pentru Élisabeth Borne. Noul numit Sébastien Lecornu nu ar trebui să despacheteze cutiile în noul său birou, pentru că doar ai săi îl vor în Adunarea Națională”.
Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA
