Un raport al Curții Europene de Conturi despre deficitele de medicamente în UE și instrumentele disponibile pentru combaterea unor astfel de deficite a prilejuit propagarea unei noi conspirații pe linia narativului că România este o țară sacrificată pentru marile interese. Pe scurt, existența unor probleme în aprovizionarea cu medicamente la nivel european este interpretată tendențios și fără bază reală ca fiind motivul pentru care Ministerul Sănătății din România a luat măsura în ultimii ani de a restricționa vânzarea de antibiotice în farmacii doar pe bază de prescripție medicală. Scopul ascuns ar fi fost, deci, nu combaterea consumului excesiv, în condițiile în care România continuă să se situeze pe primele locuri în UE, ci ”să se ia” antibioticele de la români ”pentru ca produsele să ajungă la cetățenii din statele dezvoltate ale UE”.
CONTEXT
Sub titlul ”Românii, sacrificați pentru binele cetățenilor din Europa de Vest. Ne-au luat antibioticele pentru că este criză în UE”, site-ul Ziarul Național publică în data de 23 septembrie 2025 un articol în care susține că: ”Marea campanie a fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, desfășurată pe la sfârșitul lui 2023, care îi punea la zid pe români pentru consumul excesiv de antibiotice, a ascuns, de fapt, o criză gravă de antimicrobiene la nivelul Uniunii Europene. Astfel, românilor le-a fost redus drastic dreptul la tratament, prin interdicția vânzării medicamentelor fără rețetă, pentru ca produsele să ajungă la cetățenii din statele dezvoltate ale UE, state care s-au și apucat să-și facă stocuri pe luni de zile”.
Articolul face trimitere la un raport al Curții Europene de Conturi dat publicității la data de 17 septembrie 2025 privind criza de medicamente în UE, raport care, potrivit site-ului de știri citat ”dezvăluie un adevăr ascuns românilor”: ”UE a trecut și trece printr-un deficit grav de medicamente critice, dar în special de antibiotice!”. Această criză este pusă de autorul articolului în directă legătură cu interzicerea vânzării ”la liber” în farmacii, fără rețetă medicală, a antibioticelor și antifungicelor, măsură pusă în aplicare prin Ordinul Nr. 63*) din 10 ianuarie 2024 privind reglementarea metodologiei de monitorizare a prescrierii şi eliberării la nivel naţional a medicamentelor din categoria antibiotice şi antifungice de uz sistemic. Drept urmare, în corelație cu alte probleme ale modului de acordare a asistenței medicale în România, ”consumul acestor produse (al antibioticelor n. red.) a scăzut vertiginos” ceea ce, în opinia autorului articolului, a fost ”spre ușurarea occidentalilor, care au și început să-și facă stocuri”.
VERIFICARE
Raportul Curții Europene de Conturi analizează măsurile luate de UE pentru a asigura disponibilitatea medicamentelor, subliniind totuși că responsabilitatea de bază aparține statelor naționale. Perioada analizată este 2022 – octombrie 2024, marcată de pandemia de Covid, când autoritățile naționale competente au raportat către Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) 136 de deficite critice (punctul 9 din raport). La punctul 11 din același raport se precizează că ”în toamna anului 2022, industria a raportat deficite critice de antibiotice în întreaga UE”, dar că ”aceste deficite nu au fost considerate criză sanitară”.
După cum se poate vedea în graficul prezentat la punctul 57 al Raportului Curții Europene de Conturi, punctul maxim al crizei a fost în ianuarie 2023, iar în ianuarie 2024 criza era atenuată semnificativ.
Curtea constată că ”obiectivul de a evita un deficit critic de antibiotice în iarna 2023-2024 nu a fost atins, întrucât au persistat deficite”, dar evidențiază totodată că ”numărul țărilor din Spațiul Economic European (SEE) care au raportat deficite critice a fost de aproximativ două ori mai mic în 2024 decât în iarna precedentă”.
Prin urmare, măsura luată de Ministerul Sănătății din România de a impune vânzarea antibioticelor doar pe bază de prescripție medicală printr-un ordin aprobat în data de 10 ianuarie 2024 a venit la un an de la momentul maxim al crizei, când numărul țărilor cu deficit critic se redusese deja semnificativ în comparație cu anul anterior. Deci, dacă ar fi fost vorba de un plan prin care românilor să li se reducă ”drastic dreptul la tratament” pentru ca antibioticele ”să ajungă la cetățenii din statele dezvoltate ale UE”, această măsură ar fi trebuit luată mult mai devreme, nu atunci când criza era spre sfârșit.
Dimpotrivă, la momentul maxim al crizei la nivel european, când și România se confrunta cu un deficit de antibiotice, Comisia Europeană a avizat favorabil solicitarea României privind adoptarea în procedură de urgență a suspendării temporare a distribuției în afara țării a anumitor medicamente din categoria antibiotice și antitermice cu administrare orală. Măsura era menită să asigure continuitatea disponibilității acestor medicamente pentru pacienții români, după cum se poate vedea dintr-un comunicat al Ministerului Sănătății din România din data de 19 ianuarie 2023.
În plus, în iunie 2024, ministrul de atunci al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că producătorul român Antibiotice Iași va beneficia de fonduri europene în valoare de 100 de milioane de euro ”pentru producerea de medicamente critice”. „În cadrul negocierii cu Comisia Europeană se va avea în vedere ca acest proiect predefinit să vină direct cu finanțare către Antibiotice Iași. Compania Antibiotice va asigura, în primul rând, consumul intern, iar surplusul va merge către export”, a mai spus ministrul Câciu, într-un comunicat postat pe pagina companiei Antibiotice Iași.
Prin urmare, la nivelul UE există o preocupare continuă pentru a asigura medicamentele necesare cetățenilor săi și pentru o distribuire care să nu creeze dezechilibre între statele membre. Concret, la punctele 67-68 ale Raportului Curții de Conturi Europene este abordată și problema stocurilor constituite la nivel național, atragându-se atenția asupra realizării unor rezerve care ”pot crea sau exacerba deficite în alte state membre – în special în cele mai mici”. Prin urmare, Comisia Europeană a reușit să regleze unele cazuri în care cerințele naționale privind constituirea de rezerve puteau afecta piața unică. Este dat ca exemplu cazul Danemarcei, căreia i s-a cerut să își reducă lista de stocuri de medicamente considerate critice pentru îngrijirea pacienților, de la 924 de medicamente la 400-600, și să prelungească perioada de constituire a stocului de la trei la șase luni.
Revenind strict la măsura luată în România de a se interzice eliberarea de antibiotice fără rețetă, trebuie subliniat că România are o veche tradiție de a înregistra un consum zilnic de antibiotice cu mult peste media europeană, raportat la o mie de locuitori. Un raport realizat în 2019 de Societatea Română de Rinologie și Societatea Națională de Medicina Familiei arăta că ”peste 4,5 milioane de români au tratat cel puțin o dată în ultimul an răceala manifestată cu durere în gât cu antibiotice, iar peste 30% dintre ei au făcut acest lucru fără niciun fel de recomandare de la medic”. În plus, ”o treime dintre cei care au consumat antibiotic fără prescripție de la medic s-au documentat cu privire la utilizarea antibioticelor apelând la sfaturile celor apropiaţi sau citind pe Internet”.
”Situația îngrijorătoare” din România este rezumată și în Nota de Fundamentare a Strategiei naționale pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România pentru perioada 2023-2030, adoptată de Ministerul Sănătății. Concret, se face referire la:
” – Nivel ridicat al consumului de antibiotice (între primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană; ceva mai mult de 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi)
- Utilizarea frecventă nejustificată de antibiotice ; sunt utilizate în exces antibiotice de rezervă– cu spectru ultralarg;
- Rezistența bacteriană: datele existente (primele locuri în Europa la germeni importanți în infecții asociate asistenței medicale și comunitare: MRSA, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli)
- Infecții asociate asistenței medicale reprezintă o categorie importantă prin faptul că sunt produse mult mai frecvent de germeni multirezistenți și de aceea necesită uneori tratamente antibiotice de rezervă; problemele majore existente sunt: subraportarea majoră, măsuri insuficiente de control al acestor infecții (afirmație care poate fi susținută prin evoluția emergentă și endemicizarea infecțiilor cu Clostridium difficile în spitalele din România).
Explicațiile acestei evoluții în România țin de ambii factori anterior amintiți:
- Folosire excesivă și incorectă a antibioticelor
- Rată ridicată de transmitere interumană a germenilor rezistenți in spitale.”
Situația este îngrijorătoare și la nivel mondial ”Pe măsură ce a crescut consumul de antibiotice (cu aproximativ 40% la nivel global doar între anii 2000 și 2010) au fost identificați germeni multirezistenți și chiar complet rezistenți la antibiotice, în primul rând în mediu spitalicesc”, se mai arată în Nota de fundamentare a Ministerului Sănătății din România.
În plus, un studiu publicat de revista The Lancet în septembrie 2024 arată că rezistența la antimicrobiene este foarte periculoasă pentru că face nu numai ca infecțiile comune să fie mai greu de tratat, ci și ca intervențiile medicale, cum ar fi chimioterapia sau operațiile cezariane, să fie mai riscante. De aceea autorii studiului prognozează o creștere de aproape 70% a deceselor din cauza rezistenței la antimicrobiene, estimând că peste 39 de milioane de oameni ar putea muri la nivel global până în 2050 din această cauză.
CONCLUZIE
Nu, măsura restricționării vânzării de antibiotice în farmacii doar pe bază de prescripție medicală nu înseamnă o privare a pacienților români de tratament, ci doar împiedicarea automedicației larg răspândite în țara noastră. România se situează în mod constant pe primele locuri la consumul excesiv de antibiotice și are probleme mari cu rezistența bacteriană și infecțiile nosocomiale produse de germeni multirezistenți. A susține, în ciuda numeroaselor date și fapte concrete, că în spatele acestei măsuri ar sta un motiv ascuns de a-i priva pe pacienții români de tratament pentru a se asigura mai multe antibiotice pacienților din Vestul Europei înseamnă mai mult decât de a merge pe un curent anti-occidental la modă în societatea românească. Înseamnă a încuraja practica periculoasă de a lua medicamente după ureche și nu la recomandarea medicului.
Carolina Ciulu
