Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va confrunta cu noi moţiuni de cenzură pentru a doua oară în trei luni, după ce grupurile de extremă dreapta și stânga din Parlamentul European au iniţiat luni astfel de acţiuni. Deși moțiunile nu au aproape nicio șansă să obţină majoritatea de două treimi necesară pentru a o demite pe dna von der Leyen la voturile de joi, acestea ar putea expune o neliniște generală mai puternică cu privire la conducerea sa și ar putea destabiliza adunarea UE, al cărei sprijin este necesar pentru adoptarea legislației europene. Moțiunile au fost depuse luni de extrema dreaptă și extrema stângă din Franța – prin Jordan Bardella, președintele Adunării Naționale, și Manon Aubry de la Franţa Neînfrântă – care au afirmat în repetate rânduri că este timpul ca Ursula von der Leyen să plece. Aceasta din urmă, susținută de echipa sa de comisari, le-a transmis parlamentarilor că lumea se află în cea mai precară și periculoasă situaţie din ultimele decenii, subliniind incursiunile în spațiul aerian al UE legate de Rusia și de președintele rus Vladimir Putin, care învinuieşte Europa pentru războiul său din Ucraina. „Nu își ascunde încântarea și sprijinul pentru toți prietenii săi ascultători din Europa care îi fac treaba…Aceasta este o capcană și pur și simplu nu putem cădea în ea”, a spus ea. Pentru Ursula von der Leyen, aceasta nu este o experiență nouă, după ce a supraviețuit unei moțiuni de cenzură depuse de parlamentari în principal de extremă dreaptă, în luna iulie. Cu toate acestea, partidele din afara spectrului dominant și-au dat seama că moțiunile de cenzură, rareori folosite anterior, sunt ușor de iniţiat după ce alegerile din 2024 au au avut ca rezultat creşterea blocului de extremă dreapta la peste 100 de parlamentari, în condiţiile în care doar 72 ar fi suficienţi pentru a susţine un astfel de demers. Cele două moțiuni de cenzură diferă, dreapta reclamând politici ecologice „greșite” și eșecul abordării migrației ilegale, în timp ce stânga subliniază lipsa de acţiune a UE în privința situaţiei din Fâşia Gaza. Cu toate acestea, ambele părți sunt de acord că Ursula von der Leyen a acceptat un acord tarifar dezechilibrat cu SUA și că acordul comercial UE-Mercosur propus de Comisie reprezintă o amenințare pentru fermieri și mediu. Atât acordul tarifar cu SUA, cât și acordul Mercosur vor fi supuse la vot în Parlamentul European în lunile următoare, iar rezultatele nu se pot anticipa cu precizie. (REUTERS – 6 octombrie)/opopescu/ctuluc
