Introducere
În urma demisiei lui Sebastien Lecornu, criza politica din Franța s-a accentuat iar președintele Emmanuel Macron nu are multe soluții disponibile. Lacernu și-a prezentat demisia după ce nu a reușit să negocieze un sprijin, pentru cabinetul său, din partea altor formațiuni politice din parlament. Cabinetul condus de Lecornu a rezistat doar 26 de zile, fiind cea mai scurtă guvernare din istoria Franței moderne.
În urma acestei demisii, președintele Macron a decis sa-l propună pe Lecornu, din nou, pentru funcția de Premier, chiar dacă Lecornu nu are majoritate și nici nu a reușit în trecut să obțină sprijinul opoziției.
Procedura legislativă
În Franța, procedura de desemnare a prim-ministrului este reglementată de Constituția celei de-a Cincea Republici (1958), în special de articolul 8. Cum funcționează mecanismul de numire:
- Rolul președintelui Republicii
Prim-ministrul este numit de Președintele Republicii.
Președintele Republicii numește Prim-ministrul. El pune capăt funcțiilor acestuia la prezentarea demisiei Guvernului.” Articolului 8 alineatul 1 din Constituție.
Numirea este o prerogativă exclusiv prezidențială președintele nu are nevoie de aprobarea Adunării Naționale pentru a desemna premierul.
- Majoritatea parlamentară
Deși decizia aparține formal președintelui, în practică alegerea premierului trebuie să țină cont de majoritatea din Adunarea Națională (camera inferioară a Parlamentului). Guvernul are nevoie de sprijinul Adunării Naționale pentru a guverna, întrucât aceasta poate adopta o moțiune de cenzură care să-l demită (articolul 49).
Prin urmare,dacă președintele și majoritatea parlamentară sunt din același partid sau familie politică, președintele își alege liber premierul (ex.: Emmanuel Macron l-a numit pe Gabriel Attal în 2024). Dacă majoritatea parlamentară este formată din alte partide, apare situația de coabitare: președintele este obligat să numească un prim-ministru din tabăra majoritară (ex.: François Mitterrand, Jacques Chirac în 1986; Jacques Chirac, Lionel Jospin în 1997).
După numire: formarea și validarea politică a Guvernului,premierul propune o listă de miniștri, pe care președintele o aprobă (art. 8 alin. 2). Guvernul își prezintă programul în fața Adunării Naționale, care poate vota o moțiune de încredere (art. 49 alin. 1).
Prezentarea programului nu este obligatoriu, dar este o practică frecventă pentru a demonstra sprijinul parlamentar. Guvernul poate fi demis prin moțiune de cenzură, dacă Adunarea Națională votează majoritate absolută (art. 49 alin. 2).
Explicație simplificată
- Consultări politice:
Președintele Republicii- consultări cu partidele politice din Parlament - Numirea premierului:
Președintele Republicii, Art. 8 alin. 1:Decizie prezidențială - Formarea Guvernului:
Prim-ministrul și Președintele, Art. 8 alin. 2: Premierul propune miniștri, președintele semnează decretul - Prezentarea programului:
Prim-ministrul Art. 49 alin. 1: Premierul poate cere votul de încredere al Adunării - Eventuală moțiune de cenzură:
Adunarea Națională Art. 49 alin. 2: Poate duce la demisia Guvernului
Criza Macron- Lecornu
Odată ce Premierul Sebastien Lecornu și-a depus demisia și aceasta a fost acceptată de președinte, întregul Guvern demisionează automat conform uzanțelor instituționale. Membrii guvernului (incluzând cei propuși abia cu o zi înainte) rămân în funcții în regim de „afaceri curente” („affaires courantes”), adică pot gestiona doar chestiuni administrative obișnuite și decizii de rutină. Fostul guvern gestionează procesele administrative până la construcția noului guvern.
În cazul lui Bruno Le Maire (numit ministru al Apărării în guvernul Lecornu), el a anunțat că transferă prerogativele sale de ministru al apărării către Lecornu înainte ca noul guvern să fie instituit efectiv. Demisia survine într-un moment de fragmentare politică și lipsă de majoritate clară în Adunarea Națională, ceea ce complică formarea unui nou guvern stabil. Este pusă sub semnul întrebării aprobarea bugetului pe 2026 iar demisia lui Lecornu slăbește capacitatea Guvernului de a prezenta un proiect coerent și de a-l negocia în Adunare. De asemenea, demisia lui Lecornu favorizează extrema dreaptă și partidele de opoziție pot profita de moment pentru a cere dizolvarea Adunării Naționale și organizarea de alegeri anticipate. (Marine Le Pen a cerut demisia președintelui și alegeri anticipate).
Pentru criza politică, unii politicieni cer ca președintele să-și asume responsabilitatea ori să demisioneze dar legal, procedura de destituire a președintelui (art. 68 Constituție) este foarte dificilă și necesită o majoritate de două treimi în Parlament.
Privilegii
Odată ce Lecornu și miniștrii demisionează, ei devin foști membri ai guvernului și pot beneficia de anumite indemnizații: de exemplu, potrivit unei ordonanțe din 17 noiembrie 1958, un ministru demisionar poate primi o indemnizație echivalentă salariului de membru al guvernului pe o durată de 3 luni, dacă nu își reia rapid o activitate remunerată.
Lecornu, înainte de demisie, propusese o reformă care să suprime sau limiteze „avantajele pe viață” acordate foștilor miniștri și prim-miniștri, inclusiv protecție polițienească, cabinet special etc.
Poate Sebastien Lecornu să formeze un cabinet ?
Din punct de vedere constituțional, articolul. 8 alin. 1 menționează:
„Președintele Republicii numește Prim-ministrul. El pune capăt funcțiilor acestuia la prezentarea demisiei Guvernului.”
Nimic nu interzice în mod expres ca președintele să numească din nou un prim-ministru care și-a dat recent demisia. Totul depinde de contextul politic și de intenția președintelui. Dacă premierul și-a dat demisia doar pentru a permite o remaniere guvernamentală. Poate fi numită aceeași persoană să organizeze un nou cabinet dacă premierul demisionează formal, dar este imediat numit și formează un nou executiv (cu unele schimbări de portofolii).
Exemplu:
Élisabeth Borne și-a depus demisia în ianuarie 2024, iar președintele Macron a numit imediat un alt premier, Gabriel Attal dar ar fi putut, teoretic, să o propună tot pe ea.
În ce situație nu poate fi desemnată aceeași persoană să formeze un nou cabinet ministerial
– Premierul a demisionat în urma unei moțiuni de cenzură sau a pierderii încrederii Adunării Naționale;
– Re-nominalizarea ar sfida voința majorității parlamentare, ducând la un blocaj instituțional.
Într-o asemenea situație, președintele ar risca o criză politică gravă, chiar dacă legal are dreptul de a-l numi din nou.
Autor: Alexandru Eduard Balaci
Bibliografie
https://www.cbsnews.com/news/france-prime-minister-resigns-marine-le-pen-emmanuel-macron/
https://www.assemblee-nationale.fr/dyn/16/divers/texte_reference/01_constitution#
