RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 octombrie) – Emisiunea: „Agenda globală” – Realizator: Radu Dobrițoiu – Susumu Kitagawa, Richard Dobson și Omar Yaghi sunt laureații Premiului Nobel pentru chimie pe anul 2025. Ei au dezvoltat o nouă formă de arhitectură moleculară, după cum se precizează în comunicatul Comitetului Nobel pentru Chimie al Academiei Regale de Științe a Suediei, instituția care face în fiecare an selecția laureaților premiului pentru chimie. Cei trei împart în mod egal cele 11 milioane de coroane suedeze, aproximativ un milion de euro. Corina Negrea are mai multe informații.
Reporter: S-ar putea spune că Premiul Nobel pentru chimie de anul acesta este ca un fel de morală, o morală care demonstrează utilitatea lucrurilor aparent inutile, care se dovedesc însă ulterior a fi extrem, extrem de utile și de valoroase. Iar asta pare să fi fost și filosofia de viață profesională a lui Susumi Kitagawa – unul dintre cei trei laureați ai Premiulul Nobel pentru chimie de anul acesta. Principiul său? Să încerce să vadă utilitatea lucrurilor inutile. Așa a început joaca, foarte serioasă, de altfel, dovedită ulterior și foarte utilă, cu acum deja celebrele structuri metal-organice, așa numitele MOF-uri în limbaj de specialitate – „Metal-organic frameworks”. Se întâmpla asta în anul 1992, independent de australianul Richard Dobson, co-laureat, care făcea primele încercări serioase în 1989, chiar dacă primii pași acesta îi făcuse deja în 1974, chiar fără știe pe atunci pe deplin potențialul cercetărilor sale. Alături de cei doi, dar independent și separat, Omar Yaghi, a treia jumătate din Premiul Nobel pentru chimie de anul acesta, făcea și el în 1992 primele încercări. Validarea avea să vină însă în 2002 și 2003, când Yaghi publică două articole în revistele „Science” și „Nature”, articole care aveau să însemne, de altfel, și validarea totală a acestor structuri metal-organice laureate anul acesta. Domeniul structurilor metal-organice devenea realitate.
Daniel Funeriu, doctor în chimie, ministru al educației, cercetării, tineretului și sportului în perioada 2009-2012: E un domeniu pe care l-am urmărit foarte îndeaproape, pentru că s-a dezvoltat exploziv din anii ’90 încoace și, sincer să fiu, ne așteptam de mai mulți ani ca MOF-urile, așa cum le numim noi, chimiștii, „metal-organic frameworks”, structuri metal-organice, cadre metal-organice, mai bine spus, să primească acest Premiul Nobel la un moment dat. Cu toții vedem, când mergem pe stradă, scheletele unor blocuri în construcții. Ei bine, să ne imaginăm că într-un astfel de schelet de bloc în construcție, la nivel molecular, evident, fiecare intersecție a unor structuri e câte un ion metalic – cupru, de exemplu, sau poate să fie și zinc și așa mai departe – iar fiecare stâlp ar fi construit dintr-o moleculă organică, o moleculă pe care o utilizăm în laborator./RADOR RADIO ROMÂNIA/abranescu/asalar
