Autor:Alexandru Eduard Balaci
Introducere
Ziua de 15 octombrie 1922 rămâne una dintre cele mai încărcate de simboluri din istoria României moderne. În Catedrala Încoronării din Alba Iulia, Regele Ferdinand I și Regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari, într-o ceremonie grandioasă care a marcat nu doar sfârșitul unei epoci, ci și începutul unui nou capitol pentru statul român.
După sfârșitul Primului Război Mondial, România s-a înfățișat lumii ca un stat reîntregit. Basarabia, Bucovina și Transilvania se uniseră cu Vechiul Regat, iar Ferdinand, numit ulterior „Întregitorul”, devenea simbolul unității și continuității naționale. Încoronarea, planificată meticulos, era menită să consacre această Românie Mare în fața întregii Europe.
Ceremonia de la Alba Iulia
Alba Iulia a fost aleasă nu întâmplător, orașul unde Marea Adunare Națională proclamase Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. În ziua încoronării, soarele de toamnă strălucea peste un oraș plin de drapele, flori și oameni veniți din toate colțurile țării. Ceremonia religioasă a avut loc în noua Catedrala a Încoronării, ridicată special pentru acest moment, în stil neoromânesc, după planurile arhitectului Victor Gheorghe Ștefănescu.
Regele Ferdinand a fost încoronat cu o coroană forjată din oțelul unui tun turcesc capturat la Plevna în 1877, simbol al independenței câștigate prin luptă. Regina Maria, cu o coroană de aur masiv, purta o mantie albă brodată cu fir de aur, realizată în atelierele Casei Regale. Ceremonia a fost urmată de o defilare militară impresionantă și de un banchet regal la Cazinoul din Alba Iulia.
Personalități și participanți
Au fost prezenți reprezentanți ai tuturor provinciilor românești, delegați străini, membri ai familiilor regale europene, reprezentanți ai armatei, ai clerului și ai elitei politice. Printre aceștia s-au numărat Ion I.C. Brătianu, generalul Alexandru Averescu, Patriarhul Miron Cristea și diplomatul Take Ionescu. Momentul a fost perceput ca o încununare a sacrificiilor făcute în timpul războiului.
Regele Ferdinand I – Întregitorul
Născut în 1865 la Sigmaringen, nepot al lui Carol I, Ferdinand a urcat pe tronul României în 1914. A fost suveranul care, în ciuda originii sale germane, a ales să lupte alături de Antanta împotriva Germaniei, gest de mare curaj politic. Decizia sa a adus României imense suferințe, dar și glorie fiind recunoscut de popor ca monarhul care a realizat România Mare.
Regina Maria – sufletul României Mari
Regina Maria, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii și a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, a fost una dintre cele mai carismatice figuri din istoria noastră. Curajul său în timpul Primului Război Mondial, implicarea în sprijinirea soldaților răniți și activitatea diplomatică de la Conferința de Pace de la Paris i-au adus recunoaștere internațională. Încoronarea sa la Alba Iulia a simbolizat legătura între tradiția occidentală și spiritul românesc.
Impact și semnificație
Încoronarea din 1922 a reprezentat momentul în care idealul național, născut în secole de lupte, s-a transformat într-o realitate politică. A fost un eveniment care a unit simbolic întreaga națiune, marcând o nouă etapă în istoria României moderne. De atunci, Catedrala Încoronării din Alba Iulia a devenit un loc de pelerinaj istoric și cultural.
Ecouri în artă, literatură și film
Încoronarea de la Alba Iulia a fost imortalizată în picturi, fotografii și filme documentare ale epocii. Artistul Costin Petrescu a realizat compoziții murale inspirate din acest eveniment, iar în literatură, momentul a fost evocat de autori precum Nicolae Iorga și Liviu Rebreanu. În anii recenți, documentarele și filmele istorice au reînviat această pagină de istorie, subliniind măreția și emoția zilei de 15 octombrie 1922.
Clădiri și moștenire culturală
Catedrala Încoronării, cunoscută și ca Reîntregirii, rămâne una dintre cele mai importante construcții simbolice ale României. Totodată, Palatul Cotroceni și Castelul Peleș păstrează amintiri și obiecte legate de Regele Ferdinand și Regina Maria. De asemenea, Castelul din Balcic, reședința preferată a Reginei Maria, reflectă sensibilitatea artistică și rafinamentul său.
Detalii mai puțin cunoscute
Puțini știu că mantia Reginei Maria cântărea aproape 20 de kilograme, iar diadema sa conținea peste 300 de pietre prețioase. Regele Ferdinand a refuzat să poarte o coroană de aur, considerând că oțelul tunului de la Plevna simboliza mai bine tăria națiunii. Discursurile rostite la încoronare au fost transmise în toată țara prin telegraf și apoi tipărite în mii de exemplare.
Bibliografie
Nicolae Iorga – „Istoria Românilor după Marele Război”
Regina Maria – „Povestea vieții mele”
Constantin Argetoianu – „Pentru cei de mâine: Amintiri din vremea celor de ieri”
Keith Hitchins – „România 1866–1947”
Ioan Scurtu – „Istoria României moderne”
Arhivele Naționale – Documente privind Încoronarea de la Alba Iulia (1922)
