Revista presei internaționale
Summitul NATO, încercările de dezamorsare a crizei politice din Franța și războiul pământurilor rare dintre SUA și China sunt doar câteva dintre temele abordate de presa internațională.
”Pusă la încercare de Rusia, Alianța Nord-Atlantică se întrunește pentru a-și consolida riposta”, titrează La Libre Belgique, detaliind că miniștrii apărării din Alianța Nord-Atlantică s-au întâlnit miercuri la Bruxelles pentru a discuta despre modalitățile de a consolida sprijinul pentru Ucraina și de a îmbunătăți răspunsul Alianței după multiplele incursiuni rusești pe cerul european. Secretarul de război al SUA, Pete Hegseth, a promis miercuri „mai multă putere de foc” pentru Ucraina prin intermediul NATO, dar a amânat anunțarea deciziei ca Statele Unite să trimită rachete de croazieră Tomahawk până la întâlnirea președintelui Donald Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, de vineri, observă Washington Examiner. ”Hegseth a îmbrățișat schimbarea de poziție a lui Donald Trump față de Ucraina” și ”a lăudat noua poziție mai agresivă a președintelui american față de Rusia, detaliind că aceasta este o caracteristică a strategiei sale de pace prin forță”, mai scrie cotidianul american. ”Mai bine de jumătate din membrii NATO au promis să cumpere armament american pentru a-l livra Ucrainei”, reține Kyiv Post din declarațiile secretarului general al Alianței Mark Rutte, în timp ce Business Standard notează că noii membri ai NATO Finlanda și Suedia au anunțat că vor crește alocările de fonduri pentru asemenea achiziții.The Guardian remarcă, în schimb, că alte țări, precum Spania, Italia, Franța și Marea Britanie au fost criticate pentru că sunt rezervate în acest sens. În plus, NATO și Uniunea Europeană colaborează în eforturile lor de a înființa un zid al dronelor pentru a proteja țările membre, transmite Reuters, citându-l pe Mark Rutte care a explicat că cele două organisme au roluri diferite, NATO oferă capabilități pe partea militară, iar UE deține puterea non-coercitivă a pieței interne și asigură că banii necesari sunt disponibili. La Stampa remarcă anunțul Germaniei de a investi 10 miliarde de euro în achiziționarea tuturor tipurilor de drone în următorii ani, propunându-și să preia conducerea în crearea unui scut european de apărare aeriană, mai scrie cotidianul italian.
Pe plan european, Franța pare să fi găsit ”o cale pentru ieșirea din criză”, după cum observă Le Monde, comentând anunțul premierului Sébastien Lecornu că va propune suspendarea, „până la alegerile prezidențiale din 2027”, a reformei care creștea vârsta de pensionare. ”Prim-ministrul a făcut un pas semnificativ către un compromis”, iar ”inițiativa sa ar putea ajuta la rezolvarea unei crize politice majore care a paralizat țara”. O nouă ”dărâmare a guvernului ar părea acum de neînțeles pentru mulți francezi, obosiți de manevrele politice”, conchide Le Monde. ”Reforma pensiilor – Ziua în care Macron a renunțat la macronism” este și titlul sugestiv pe acestă temă din Le Figaro. Wall Street Journal remarcă reacțiile deja pozitive ale bursei, detaliind că ”miercuri, activele de pe piața financiară franceză și-au mai revenit, iar cursul monedei euro a crescut comparativ cu dolarul american după ce premierul țării a dat semne că dorește să ajungă la un compromis ca să evite o cădere a guvernului și să adopte bugetul pe anul viitor”. Totuși, prognoza FMI pentru datoria publică a Franței continuă să fie sumbră, avertizează Les Echos. Dacă nu se ia nicio măsură pentru a reduce semnificativ deficitul public, Franța riscă să se trezească la fel de îndatorată ca Grecia sau chiar Italia, în raport cu PIB-ul său, detaliază cotidianul economic francez, adăugând că povara datoriei este amplificată și de creșterea ratelor dobânzilor la nivel global.
Între timp, Franța și România par să fi devenit exemple de neurmat pentru Bulgaria. Concret, un economist și antreprenor bulgar avertizează că: ”Suntem pe cale de a falimenta, la fel ca România și Franța”, după cum titrează Dunav Most. Cum deficitul bugetar real al Bulgariei pentru acest an este de peste 8%, președintele Asociației Capitalului Industrial din Bulgaria, Vasil Velev, a tras un semnal de alarmă la postul public de televiziune, susținând că dacă nu se fac ajustări imediate la partea de cheltuieli bugetare, prejudiciul produs pentru viitor va fi enorm. El a prognozat că „Bulgaria va ajunge inevitabil într-un scenariu românesc, francez, grecesc”, care va necesita înghețarea sau chiar reducerea salariilor și creșterea impozitelor, mai scrie Dunav Most.
Jornal Economico scrie despre ”noul război al pământurilor rare”, izbucnit între Statele Unite și China, considerând că este vorba despre ”un punct de cotitură în economia globală”. ”Ceea ce începe ca o dispută comercială se transformă într-o ciocnire a civilizaţiilor privind definirea regulilor secolului XXI”, constată cotidianul portughez, explicând că ”pământurile rare – materii-prime cruciale pentru semiconductori, vehicule electrice, turbine și echipamente militare – sunt noul petrol al erei tehnologice”. Prin controlul lor, ”China înțelege pe deplin impactul asupra complexului militar-industrial al Statelor Unite. Aceleași elemente care alimentează mașinile electrice și telefoanele mobile stau la baza puterii militare americane – avioane de vânătoare, rachete și sisteme de apărare. Orice restricție are ecou direct asupra inimii supremației strategice a Washingtonului”. ”Este, în fond, o luptă pentru legitimitate și conducere. Cine controlează pământurile rare controlează circuitele economiei digitale – și, potențial, însuşi echilibrul militar al lumii”, conchide Jornal Economico.
Carolina Ciulu, RADOR
