Presa internațională continuă să analizeze perspectiva unei întâlniri la Budapesta între președintele american, Donald Trump, și cel rus, Vladimir Putin.
Reuters transmite că secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a discutat cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, despre următorii pași în vederea opririi războiului din Ucraina. Deocamdată însă ”nu există niciun fel de detalii ale întâlnirii”, a ținut să sublinieze purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat despre șansele ca Zelenski să fie prezent la Budapesta. Peskov a adăugat totuși că o asemenea prezență ar fi ”un pas către compromis”, notează Tass. Mai vocală, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat deja Uniunea Europeană de „eforturi active de subminare”, susținând, potrivit Tass, că ”în spatele tuturor deciziilor lui Volodimir Zelenski se află „o mulțime de păpușari” din tabăra occidentală a războiului, care nu se poate liniști nicidecum și insistă asupra continuării crizei din Ucraina”.
La Budapesta, tonul este entuziast: ”Viktor Orbán este singurul politician din UE capabil să mențină relații cu liderii tuturor marilor puteri”, afirmă ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, după cum relatează agenția MTI, în timp ce site-ul Hirado.hu titrează: ”Viktor Orbán le-a transmis un mesaj analiștilor de stânga: Dacă vom reuși să punem capăt războiului chiar și pâinea va fi mai ieftină”.
Reacțiile europene sunt amestecate, după cum constată Euractiv, detaliind că un grup mai agresiv de miniștri din est și din țările baltice – condus de șefa pentru afaceri externe a UE, Kaja Kallas – a respins vehement perspectiva ca Rusia și Statele Unite să decidă viitorul Ucrainei, sub supravegherea atentă a prim-ministrului ungar, Viktor Orbán. Dar, lăsând la o parte retorica dură, există și un alt grup de țări, precum Germania, Franța sau Olanda, care au acceptat deja inevitabilitatea summitului de la Budapesta și se concentrează acum pe a face presiuni pentru obținerea unor rezultate bune, mai scrie Euractiv.
Între timp apar detalii dramatice despre întâlnirea de vineri de la Casa Albă dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Într-o întâlnire tensionată, Trump i-a spus lui Zelenski să cedeze teritoriu și să îndeplinească cerințele lui Putin. Președintele american a aruncat deoparte hărțile cu liniile frontului și a îndemnat Kievul să cedeze întreaga regiune Donbas pentru a încheia un acord, potrivit unor persoane familiarizate cu schimbul de replici de vineri, scrie Washington Post. În schimb, ”europenii se grăbesc în apărarea lui Zelenski după întâlnirea tensionată cu Trump”, remarcă Financial Times, detaliind că UE încearcă să obțină un acord pentru valorificarea activelor rusești înghețate și pentru impunerea unor nori sancțiuni împotriva Moscovei. ”Democrația și statul de drept european sunt în pericol, așa că Europa trebuie să ofere Ucrainei tot ce îi stă în putință pentru a pune presiune pe Moscova, chiar dacă Trump nu o face”, notează și New York Times, citând un general german de rang înalt.
Luni, statele UE au făcut un pas decisiv spre decuplarea energetică de Rusia. Miniștrii energiei din UE au dat undă verde propunerii Comisiei Europene de a interzice importurile de gaz rusesc până la sfârșitul anului 2027, notează La Repubblica, adăugând că doar Ungaria și Slovacia sunt împotriva acestei decizii. Politico amintește că ”începând din anul 2022, după ce Moscova a declanșat războiul asupra Ucrainei, UE a slăbit îndelungatul impact al Rusiei în privința alimentării blocului comunitar cu energie”, ”dar, pe parcursul acestei perioade de aprig ’divorț’ energetic, Budapesta și Bratislava s-au încăpățânat să respingă acest demers. În mod repetat, ambele țări au susținut că nu dispun de o reală alternativă, iar guvernele lor, prietenoase față de Rusia, s-au plâns că renunțarea la Moscova ar provoca o explozie a prețurilor pentru consumatori”. Reacția Ungariei a venit imediat, prin vocea ministrului de externe Péter Szijjártó, care a declarat că Budapesta va folosi toate mijloacele politice și juridice pentru a împiedica adoptarea propunerii care vizează interzicerea importurilor de energie rusească în Uniunea Europeană, transmite MTI. ”Poziția Ungariei a atras critici din partea altor parteneri, cum ar fi Croația, care a garantat că are „capacitate deplină” de a aproviziona Budapesta și a afirmat că ruperea de Moscova este lucrul corect de făcut, atât „din punct de vedere economic, cât și moral”, observă cotidianul spaniol La Razon.
Pe de altă parte, ”Independența energetică trebuie corelată și cu prețuri mici la curentul electric – Europa de Sud-Est suportă o povară disproporționată”, titrează Energy Press, citându-l pe ministrul grec al energiei, Stavros Papastavrou, care a pledat pentru acțiuni la nivel european pentru ”corectarea distorsiunilor de pe piață”. Totodată, Papastavrou a evidențiat eforturile regiunii pentru a contribui la aprovizionarea Europei cu gaz natural lichefiat: „În Grecia, împreună cu România, Bulgaria, Moldova și Ucraina, depunem toate eforturile pentru a reconfigura fluxul (de gaze) dinspre Sud spre Nord, prin Coridorul Vertical. Mobilizăm Operatorii sistemelor de transport, dar acesta este un efort colectiv și avem nevoie ca Europa să acționeze unită”, a mai spus ministrul grec, citat de Energy Press.
Încheiem cu o știre de pe site-ul postului public de radio de Sofia: „Bulgaria, Grecia şi România sunt pregătite pentru un memorandum de cooperare comună în proiecte de transport”, titrează BNR, citându-l pe comisarul european pentru transport durabil şi turism, Apostolos Tzitzikostas. ”Cele trei ţări balcanice îşi unesc eforturile pentru a crea noi rute rutiere şi feroviare care vor lega Marea Egee, Marea Neagră şi fluviul Dunărea”, iar pentru cetăţeni, ”aceasta înseamnă drumuri mai bune, deplasare mai rapidă şi mai sigură, noi investiţii şi mai multe locuri de muncă”, mai reține BNR din declarațiile comisarului european.
Carolina Ciulu
