Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că România înțelege importanța investițiilor în apărare și dă un exemplu pentru celelalte state membre
NATO și UE încearcă un dublu viraj în direcția unei creșteri mai rapide a cheltuielilor pentru apărare și o consolidare a rolului național al fiecărui stat membru – având România ca „vehicul”.
Semnalul a fost dat săptămâna trecută, pe 5-6 noiembrie 2025, la București, unde NATO a organizat Forumul Industriei de Apărare. De la tribuna forumului, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că România ar trebui să fie un „exemplu” pentru toate statele membre, deoarece intenționează să-și crească cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB până în 2030, iar o sumă suplimentară de 1,5% este alocată infrastructurii de securitate.
Reamintim că la summitul NATO din iunie 2025, statele membre au convenit să-și crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035 (3,5% pentru armament, 1,5% pentru infrastructură). Totuși, în octombrie 2025, comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, a subliniat că obiectivele trebuie atinse până în 2030.
Al doilea punct de cotitură în schimbarea NATO, așa cum a subliniat Rutte la București săptămâna trecută, privește „fereastra” ce se deschide pentru o mai mare asumare a unor obligații naționale de apărare și financiare din partea țărilor europene, cu o creștere a numărului de militari în România (francezi, români), pe măsură ce prezența americană pe flancul estic se reduce.
- „Exemplul” România pentru Rutte
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu și-a ascuns admirația pentru România în timpul vizitei sale la București. „Înțelegeți importanța investițiilor în apărare și dați un exemplu”, a spus Rutte, menționând că țara cheltuiește deja peste 2% din PIB pentru apărare și își propune să atingă 3,5% până în 2030 – plus încă 1,5% pentru infrastructură și echipamente.
Dar în spatele laudelor, se vede realitatea. Decizia de a retrage parțial trupele americane din Europa de Est creează o lacună în apărarea regiunii, indiferent cât de mult încearcă Rutte să înfrumusețeze situația.
- Rămâne deschisă întrebarea cine va umple „golul” lăsat de americani
Întrebat despre retragerea a sute de militari americani de pe flancul estic al NATO, Rutte a minimizat inițial îngrijorările, spunând că „ajustările de poziție a forțelor nu sunt neobișnuite”. El a vorbit despre forțe „flexibile” capabile să răspundă oricărei forme de amenințare, de la provocări militare tradiționale la tehnologii noi, cum ar fi dronele maritime, așa cum s-a făcut cu „Santinela Baltică”.
Rutte a subliniat, de asemenea, că „Santinela Estică a NATO acoperă întregul flanc estic, de la Nord până la Marea Neagră”. Totodată, el s-a grăbit să amintească faptul că România are propriile forțe armate, pregătite să apere țara în cazul unui atac, fie din partea Rusiei, fie din partea oricărei alte țări.
În aceeași perioadă, ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a dezmințit informațiile conform cărora trupele americane ar urma să fie înlocuite cu trupe franceze. El a recunoscut problemele din relațiile militare bilaterale, dar a subliniat că relația de cooperare cu Franța rămâne de importanță strategică și va fi consolidată în viitor. „Nu mă aștept la trupe suplimentare acum”, a spus el, menționând constrângerile bugetare și politice ale Franței.
Mesajul este clar: NATO încearcă să convingă de faptul că rearanjările nu înseamnă slăbire. Dar reducerea prezenței americane lasă Europa să-și testeze, poate pentru prima dată în decenii, limitele în materie de apărare și autosuficiență.
Traducerea: Carolina Ciulu/RADOR RADIO ROMÂNIA
NEWS IT (Grecia), 10 noiembrie 2025
