Scandalul de corupție din Ucraina, soluțiile căutate de România și țările din regiune la criza generată de sancțiunile SUA împotriva Lukoil sunt câteva subiecte selectate din presa internațională alături de evoluții economice europene care vizează și România.
În Ucraina, se desfășoară o „anchetă ce s-ar putea extinde în cele din urmă până la cele mai înalte niveluri ale guvernului ucrainean”, remarcă Washington Post, detaliind că Agenția Națională Anticorupție din Ucraina a anunțat luni destructurarea unui vast sistem de corupție din sectorul energetic, care implică spălarea a 100 de milioane de dolari, iar marți un procuror din cadrul Parchetului specializat anticorupție a pus sub acuzare un apropiat al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Potrivit Kyiv Independent, „presupusul instigator” al acestei scheme infracționale este Timur Mindici, coproprietar al companiei de producție audiovizuală Kvartal 95, fondată de Volodimir Zelenski înainte de a intra în politică, pe vremea când era încă actor de comedie. În paralel, ar mai fi implicate mai multe alte personalități de rang înalt, cum ar fi fostul viceprim-ministru Oleksi Şernişov, ministrul justiției, Herman Haluşcenko, care era încă ministru al energiei la începutul anului, și Rustem Umierov, fost ministru al apărării și actual secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare, mai scrie Kyiv Independent. Surse guvernamentale au declarat pentru Kyiv Post că se tem că afacerea Mindici s-ar putea transforma pentru guvernul ucrainean într-o furtună politică și mai mare decât cealaltă criza cu care s-a confruntat în această vară în timpul protestelor după adoptarea unei legi care anula independența organismelor anticorupție. Atunci, Zelenski a fost forțat de protestele publice să dea înapoi și să restabilească independența celor două agenții anticorupție ale țării. Scandalul actual ar putea deveni un test serios pentru elita politică ucraineană, întrucât în ochii societății reapar imagini ale corupției care amintesc de cele de acum un deceniu, conchide Kyiv Post.
Blocarea de către SUA a achiziționării Lukoil International de către compania elvețiană Gunvor, pe care Financial Times o numește o „marionetă a Kremlinului”, ”a aruncat compania rusă într-o criză, care crește riscul unei pierderi de active de 14 miliarde de euro și alimentează speculațiile cu privire la o posibilă preluare de către rivalul intern Rosneft”. Însă, ”dincolo de provocările proprii ale Lukoil, sancțiunile SUA au mărit presiunea asupra țărilor în care compania are o prezență semnificativă”, constată Financial Times. ”În Bulgaria, unde Lukoil reprezintă aproximativ 10% din PIB și deține în totalitate unica rafinărie a țării, parlamentul a interzis săptămâna trecută exportul de produse rafinate și a pregătit terenul pentru a putea prelua controlul rafinăriei”, iar ”în România o rafinărie mai mică a Lukoil furnizează aproximativ o treime din producția totală de combustibil a țării și a funcționat sub capacitate în ultimele luni, deci impactul e mai puțin grav”, explică Financial Times. În aceste condiții, ”Bulgaria și România sunt într-o cursă pentru a evita impactul sancțiunilor americane asupra companiei ruse Lukoil”, titrează Balkan Insight, detaliind că ”pe măsură ce sancțiunile americane asupra gigantului energetic rus încep să producă efecte, Bulgaria și România se grăbesc să găsească noi proprietari pentru activitățile companiei în țările lor, în timp ce Serbia vecină încearcă, la rândul ei, să-și asigure aprovizionarea cu combustibil”. Publicația bulgară Actualno se întreabă ce va face România cu Lukoil și preia opinia ministrului român al Energiei, Bogdan Ivan, ”care a declarat că România trebuie să preia controlul asupra companiei locale Lukoil pentru a garanta stabilitatea sistemului energetic național, implementarea sancțiunilor și protejarea locurilor de muncă”. Actualno observă că ministrul român ”nu a specificat active concrete sau modul în care statul va prelua controlul asupra acestora”, dar ”a subliniat în mod explicit că România nu va solicita o prelungire dincolo de 21 noiembrie a termenului limită pentru intrarea în vigoare a sancțiunilor SUA”.
În plan economic, ultimele date privind salariul mediu anual în Uniunea Europeană au generat o serie de comparații între țările din regiunea noastră. ”Salariul brut anual mediu al unui angajat ungar nu ajunge nici măcar la jumătate din media UE, iar Ungaria este devansată chiar şi de România”, titrează Nepszava. Cotidianul maghiar constată că Ungaria continuă să rămână în urmă, cu un salariu mediu anual de 18.500 de euro și că doar două țări ale UE au avut o situație mai precară în acest domeniu anul trecut: Bulgaria (15.400 euro) și Grecia (18.000 euro). Constatând situarea Greciei pe penultima poziție, publicația greacă Eidiseis comentează că ”este frapant faptul că țări care în anii precedenți se aflau la același nivel economic sau chiar mai jos au depășit Grecia. De exemplu, România a înregistrat un salariu mediu anual pentru angajații cu normă întreagă de 21.108 euro, Slovacia 20.287 euro, iar Polonia 21.246 euro”. Publicația bulgară Trud analizează ritmul de creștere a salariilor în 2024 și constată că Bulgaria se află pe locul al treilea în UE, cu o creștere de 13,9%, pe primele două locuri situându-se România (16,7%) și Polonia (16,6%). Însă chiar dacă Bulgaria este pe locul trei privind creșterea salariilor în UE, salariile angajaților bulgari continuă să fie cele mai mici, conchide Trud.
(Carolina Ciulu/RADOR RADIO ROMÂNIA)
