Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să beneficieze de „garanții multiple” pentru securitatea lor, complementare articolului 5 al NATO, inclusiv prin dezvoltarea unui „mecanism clar” de aplicare a clauzei de apărare mutuală a UE, a declarat luni comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius. „Noi, lituanienii, am învățat din istorie că este mai bine să avem mai multe garanții pentru securitatea noastră”, a afirmat Kubilius la Vilnius, unde a participat la conferința „Apărarea Balticelor 2025: Lecții de război din Ucraina”. „Va fi benefic ca pe lângă garanțiile oferite de articolul 5 al NATO, să existe și garanții în temeiul articolului 42.7 al Uniunii Europene, cu un mecanism clar de implementare. De asemenea, ar fi important ca toate țările de pe Flancul Estic să se angajeze să se apere reciproc, la fel cum se pregătesc să se apere pe ele însele”, a adăugat comisarul. Clauza de apărare mutuală a UE – articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona – a fost adoptată în 2007 și este în vigoare din 2009. Deși are o funcție politică similară cu articolul 5 al NATO, aceasta este percepută ca fiind mai slabă, în parte pentru că majoritatea statelor membre ale UE sunt și membre NATO, unde participă la exerciții comune sub comandă aliată directă. În plus, implicarea Statelor Unite în NATO este considerată esențială pentru țările europene mai mici, în special cele de la granița cu Rusia, unele dintre ele găzduind mii de soldați americani. Fostul premier lituanian și-a început discursul reafirmând evaluările mai multor servicii europene de informații, potrivit cărora Rusia ar putea încerca să testeze articolul 5 al NATO înainte de sfârșitul deceniului. În fața acestei amenințări, Europa accelerează procesul de reînarmare, Comisia Europeană prezentând la începutul anului un pachet care prevede investiții de până la 800 de miliarde de euro în domeniul apărării până în 2030. Strategia identifică nouă domenii prioritare, inclusiv muniția și dronele, precum și patru proiecte emblematice care ar trebui finanțate cu prioritate. Printre aceste proiecte se numără și „Eastern Flank Watch”, care include un „Zid de Drone”, având în vedere că țările de frontieră sunt considerate cele mai vulnerabile în fața Rusiei, în contextul intensificării atacurilor hibride, inclusiv a încălcărilor spațiului aerian. Totuși, punerea în aplicare a acestui pachet se bazează în mare măsură pe NATO, întrucât apărarea rămâne o competență națională bine păzită în cadrul UE. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat în iulie că Washingtonul rămâne angajat față de alianță, după ce NATO a convenit o creștere masivă a cheltuielilor de apărare. Declarația a venit însă după luni de critici la adresa statelor membre cu cheltuieli reduse și după incertitudini privind continuarea sprijinului american. În octombrie, SUA au anunțat că nu vor înlocui brigada staționată în România după rotația acesteia. Washingtonul, Bucureștiul și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au încercat să minimalizeze îngrijorările legate de această retragere parțială. Apelul lui Kubilius rezonează cu cel al generalului Robert Brieger, fost președinte al Comitetului Militar al Uniunii Europene, care a afirmat la începutul acestui an că organismul militar suprem al UE a emis recomandări pentru operaționalizarea articolului 42.7, considerându-l „neadecvat pentru viitor”. În discursul său, comisarul european a pledat și pentru dislocarea armatei ucrainene – „testată în luptă” – în alte țări europene, ca o garanție suplimentară de securitate. Miercuri, Kubilius urmează să prezinte două noi pachete de apărare: unul destinat accelerării adoptării tehnologiilor emergente, precum inteligența artificială și calculul cuantic în sectorul apărării, iar celălalt vizând îmbunătățirea și accelerarea mobilității militare pe întreg continentul european./mbrotacel/dstanesc
(www.euronews.com – 17 noiembrie)
