Planul de pace propus de SUA și Rusia pentru războiul din Ucraina și problematica mai amplă a confruntării dintre Kremlin și lumea liberă au acaparat în cea mai mare măsură atenția presei internaționale în acest weekend, în vreme ce persistă și îngrijorările legate de problemele corelate ale terorismului, extremismului și coeziunii sociale în Occident.
La Geneva aveau loc duminică seara negocieri între ucraineni, americani și europeni privind proiectul de plan american menit a-i pune capăt războiului din Ucraina, discuții în privința cărora secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că s-au realizat „progrese notabile”, calificând întâlnirea drept „foarte, foarte semnificativă”, transmite agenția Reuters. Tot ea reține că „europenii au prezentat o versiune modificată a planului de pace, care respinge limitele pentru armata ucraineană și concesiile teritoriale”, menționând în schimb viitoare „negocieri privind schimburi teritoriale”. „Liderii europeni, printre care și cancelarul german, premierul britanic și președintele francez, au declarat sâmbătă că planul e doar «un proiect» care ar putea servi drept bază de negociere”, dar „necesită modificări”, consemnează Euronews. La Libre Belgique precizează că, potrivit Washingtonului, proiectul nu constituie o ofertă finală. Rubio a asigurat că „documentul nu reprezintă poziția oficială a SUA, ci mai degrabă servește drept punct de plecare pentru negocieri, incluzând și o «listă de dorințe ale Rusiei»”. Între timp, Donald Trump punea presiune duminică pe Ucraina și aliații europeni, acuzând că „responsabilii ucraineni nu și-au exprimat nici o recunoștință pentru eforturile noastre, iar Europa continuă să cumpere petrol din Rusia”, citează France 24. Cotidianul spaniol El País apreciază că Trump i-a dat un „ultimatum” de o săptămână Kievului pentru a răspunde la propunere, amenințând în plus și că va „retrage sprijinul militar și logistic” în caz de refuz. The New York Times explică în ce context vine propunerea: „Situația de pe câmpul de luptă devine tot mai periculoasă pentru ucraineni […] Nu se știe cât mai poate rezista Ucraina.” „Planul implică mari concesii din partea SUA și a aliaților lor occidentali. S-ar putea ca Putin să profite de ele, realizând că la Washington vântul și-ar putea schimba direcția.” Publicațiile britanice The Financial Times și The Economist consideră ambele că Ucraina „nu are încotro” și e obligată să negocieze pe baza propunerii, care ar putea fi ameliorată. În revista americană The Atlantic Anne Applebaum scrie că acest „plan tenebros” practic „garantează un război viitor”, având în plus rolul de a „dezbina America și Europa” și de a le aduce profit unor „investitori ruși și americani necunoscuți”. The Wall Street Journal are o poziție mai nuanțată, socotind că planul ar putea fi de fapt doar o perdea de fum, eventual legată de actualul scandal de corupție de la Kiev. Trump e incapabil să gândească pe termen lung și ce vrea el cu adevărat e „un plan de pace care să-i servească propriile interese, care se suprapun parțial cu interesele naționale americane”. E „hilar să-i vezi pe unii opozanți ai lui Trump ignorându-i numeroasele gesturi contradictorii și impunându-le o consecvență inexistentă motivelor lui”. Perspectiva pe moment e aceea că „războiul va continua, fiindcă Trump nu face suficient pentru a-i face persistența insuportabilă pentru Putin”.
Tot în The Wall Street Journal filozoful francez Bernard-Henri Lévy le reproșează deopotrivă Americii și Europei că încă de la izbucnirea războiului au fost „permanent cu un pas în urma necesităților de pe câmpul de luptă”, pentru ca acum să ne apropiem de împlinirea a patru ani de la invazia prin care „Putin și-a asumat dubla moștenire a lui Stalin și Hitler”. Și reproșurile nu se opresc aici. The Washington Post i se adresează direct Europei, titrând: „Ucraina are nevoie imediat de activele înghețate de 200 de miliarde de dolari ale Rusiei, Europo” și explicând că „dacă Trump propune capitularea Kievului, acum e momentul oportun pentru o acțiune europeană decisivă”. Cotidianul britanic The Telegraph, observă în schimb că Europa excelează la vorbe și lasă de dorit la fapte în privința ajutorului pentru Kiev. Banii promiși sunt mulți, dar puțini ajung în realitate la Ucraina. Trăgând linie, se estimează că după februarie 2022 UE i-a acordat Ucrainei un ajutor total de 187 miliarde de euro, față de 311 miliarde euro plătite Rusiei pe petrol și gaze. UE e al patrulea cel mai mare cumpărător de hidrocarburi din Rusia, după China, India și Turcia. În concluzie, „Europa îl îndeamnă pe Zelenski să continue lupta, dar nu-i poate asigura fondurile necesare pentru a o face”.
„Mossad și serviciile secrete europene lansează o operațiune cuprinzătoare contra rețelei teroriste globale a Hamasului”, titra vineri Fox News, precizând că au fost vizate în special Germania și Austria, unde „s-au descoperit depozite de armament și celule operative”. „Caracatița Hamas”, cum o numește Mossadul, e coordonată de teroriști palestinieni adăpostiți de Qatar și Turcia și modul de operare e să stea în așteptare pentru a lovi „la comandă”, principalele ținte fiind „civili israelieni și evrei”. The Jerusalem Post scrie despre gruparea „Punishment for Justice Movement” care oferă pe site-ul său recompense pentru asasinarea de profesori universitari israelieni. Sute de profesori sunt identificați pe site cu nume, adresă și date de contact, oferindu-se 50.000 de dolari pentru uciderea unuia și dublu pentru asasinarea unei „ținte speciale”. Alte tarife includ 1.000 de dolari pentru înscrisuri de intimidare la domiciliul victimelor, 5.000 pentru informații suplimentare despre ele, 20.000 pentru incendierea mașinii sau locuinței. Una dintre ținte, profesorul Michael Bronstein de la Universitatea Oxford, apreciază că site-ul e opera unor „țicniți care au foarte mult timp liber și nu au slujbe adevărate” și se declară „șocat” că prețul care i s-a pus pe cap e atât de mic, găsind „jignitoare” orice sumă sub un milion. Cotidianul israelian Haaretz relatează că evreii din Europa și nu numai sunt nevoiți acum să-și ascundă și limba în public, preferând să vorbească și să citească în engleză, mai ales în mediul urban. „Cine ar îndrăzni astăzi să citească o carte în ebraică în metroul de la Roma, Londra ori Paris?”, se întreabă retoric autorul. Săptămânalul britanic The Spectator analizează eșecul integrării musulmanilor în societatea franceză: „Franța și-a petrecut decenii spunându-și aceeași poveste consolatoare: copiii și nepoții imigranților musulmani vor deveni mai francezi decât părinții lor. Seculari, republicani, integrați. Acea supoziție a primit acum o lovitură gravă”. E vorba de un nou sondaj IFOP care arată că „57% din tinerii musulmani francezi de 15-24 de ani consideră normele religioase islamice mai presus de legislația republicii. În creștere cu 10% față de 2021. Iar aproape jumătate simpatizează mișcări islamiste”. „Poliţia britanică a arestat cel puţin 90 de participanți la un protest faţă de interdicţia impusă grupării Palestine Action, desemnată organizaţie teroristă de către guvern”, sâmbătă la Londra, informează BBC. Presiuni similare se resimt și în SUA, unde în seara de miercuri a avut loc un protest în fața Sinagogii Park East din New York. The Times of Israel relatează că un activist incita mulțimea: „trebuie să-i facem să fie speriați”. Pe lângă lozincile obișnuite – „globalizați intifada”, „nu vrem două state, vrem ’48”, „fără pace pe pământ furat” și „coloniști, plecați acasă, Palestina-i doar a noastră” – s-au scandat în premieră două noi: „moarte armatei israeliene” și „rezistență, fă-ne mândri, lichidează încă un colonist”. Agenția americană de știri VIN News anunța duminică deschiderea unei ancheta de către Departamentul de Justiție al SUA, care a precizat că are „toleranță zero pentru violențe și obstrucții în apropierea oricărui lăcaș de cult american”. Șefa poliției din New York și primarul Eric Adams și-au cerut scuze public, prima admițând și că poliția nu și-a făcut treaba cum trebuie. The New York Post observă sub titlul „Spectacol înspăimântător de ură antisemită” că „nu poți să nu te minunezi de logica acestor oameni”. „Pe de o parte îi acuză pe evreii care trăiesc în patria lor ancestrală că sunt «coloniști». Pe de alta țipă invective spre evreii din toate celelalte țări […] determinând și mai mulți evrei să se mute în Israel.” Amintește de „studenții Universității Columbia care vânau evrei prin campus strigându-le «Duceți-vă înapoi în Polonia». Pe vremea în care trăiau mulți evrei în Polonia li se spunea să se «ducă înapoi acasă» în Orientul Mijlociu. Chiar pare că unii oameni nu vor ca evreii să trăiască nicăieri.” (Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)/asuba/denisse
