Evoluțiile în negocierile privind pacea din Ucraina se succed cu rapiditate și au diverse ecouri în presa internațională. Acum câteva zile, când a fost prezentat public, „Planul de pace” propus de americani urma să fie semnat până joi 27 noiembrie, ziua de Thanksgiving, sau cel puțin acesta era termenul impus de Donald Trump. Între timp, acesta s-a răzgândit: „Termenul-limită este atunci când se va termina”, a declarat joi președintele american, schimbând orizontul de așteptare.
Citat de Nezavisimaia Gazeta, Vladimir Putin afirmă la rândul său că „Moscova va înceta ostilitățile în Ucraina doar dacă forțele de la Kiev acceptă să se retragă din teritoriile a căror anexare este revendicată de Rusia”. Președintele rus consideră că este „practic imposibil, imposibil din punct de vedere juridic” să se ajungă în acest moment la un acord cu Kievul și contestă legitimitatea președintelui ucrainean.
Ursula von den Leyen, pe de altă parte, reiterează că Europa trebuie să continue să exercite presiuni asupra Rusiei, deoarece țara rămâne hotărâtă „să redeseneze permanent harta” și să-și restabilească „sferele de influență” pierdute, citim în Euronews. Le Monde citează o declarație a ministrului italian al apărării, Guido Crosetto, după întâlnirea de la Paris cu omologul său francez, Catherine Vautrin, care arată că „Europa este sceptică în fața intențiilor lui Putin”.
Același Le Monde notează că Emmanuel Macron îi va cere lui Xi Jinping să exercite presiuni asupra Moscovei în favoarea unei încetări a focului. „Președintele francez va efectua în perioada 3–5 decembrie a patra sa vizită de stat în China, în același timp „partener” și „rival sistemic” al Europei, după cum remarcă publicația franceză. Între timp, Kievul anunță reluarea, la sfârșitul săptămânii, a discuțiilor de pace cu Statele Unite, aflăm din RBC. Ucraina intenționează astfel „să aprofundeze rezultatele obținute la Geneva” și „să lucreze rapid” asupra planurilor de pace. Nu au fost oferite deocamdată detalii privind forma pe care o vor lua aceste discuții sau cine vor fi participanții, mai precizează publicația citată.
O altă știre care a ținut capul de afiș al presei europene a fost anunțul făcut de Franța. Joi, președintele Emmanuel Macron a prezentat un nou „serviciu național” voluntar francez care va înlocui Serviciul Național Universal (SNU), a transmis France 24. Acest serviciu va fi deschis tinerilor peste 18 ani începând din vara anului 2026, va dura 10 luni și va fi „pur militar”. Tinerii voluntari vor servi „exclusiv pe teritoriul național”, a subliniat președintele francez.
Ungaria a anunțat că mărește volumul livrărilor de petrol către Serbia pentru ca Belgradul să poată face față unei crizei iminente ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite. Agențiile AFP și MTI relatează că ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a anunțat că țara sa își va mări exporturile de petrol către Serbia, în așteptarea închiderii singurei rafinării din țară, care este în prezent supusă sancțiunilor americane din cauza proprietarului său majoritar – Gasprom. În timpul unei vizite la Belgrad, Szijjarto a indicat că gigantul energetic maghiar MOL și-a dublat exporturile de petrol din noiembrie și că sunt posibile creșteri suplimentare pentru a compensa cererea de energie generată de închiderea anunțată a rafinăriei sârbe.
„Serbia se poate baza întotdeauna pe Ungaria pentru a-și garanta aprovizionarea cu energie. Nu vă vom dezamăgi niciodată”, a asigurat el după întâlnirea cu omologul său sârb, citat de Hirado.Hu.
Din 9 octombrie, Belgradul se luptă să evite o criză energetică de iarnă, în urma implementării mult întârziate a sancțiunilor impuse de Washington ca parte a luptei sale împotriva aprovizionării cu energie a Rusiei după invazia Ucrainei din 2022. Compania petrolieră națională a Serbiei, NIS, care operează singura rafinărie de petrol din țară, a declarat marți că, fără noi aprovizionări, fabrica sa de la Pancevo va fi obligată să se închidă complet înainte de sfârșitul săptămânii, mai precizează publicația maghiară.
„Vom accelera construirea conductei de petrol dintre Serbia şi Ungaria” – a anunțat la rândul său premierul Viktor Orban după o întâlnire cu președintele sârb, Aleksandar Vucic. La întrebarea jurnaliștilor cum poate Ungaria să ajute Serbia, Orban a spus: „Răspunsul meu simplu, şi anume: vom împărți ceea ce avem cu voi”, notează Agenția ungară MTI.
Reacția Belgradului nu s-a lăsat așteptată: „Sunt infinit de recunoscător premierului ungar Viktor Orbán pentru ceea ce face pentru prietenia sârbo-ungară și este mereu acolo pentru noi atunci când avem nevoie de ajutor”, a declarat președintele sârb Aleksandar Vucic după întâlnirea sa cu premierul ungar, subliniind că Viktor Orbán a susținut mereu Serbia în ceea ce privește aderarea sa la UE, precum și în alte chestiuni politice sau economice.
Presa italiană relatează despre vizita Suveranului Pontif în Turcia. Prima călătorie apostolică a lui Leon al XIV-lea este marcată de „unitate” și „pace”, citim în paginile cotidianului catolic Avvenire. Pontiful va petrece trei zile în țara care unește Orientul și Occidentul, urmate de alte trei în Liban, o națiune devastată de război.
Papa Leon sosește în Turcia pentru a celebra cea de-a 1700-a aniversare a Conciliului de la Niceea, primul conciliu ecumenic din istorie și conciliul care a scris Crezul. O aniversare care, aşa cum le-a explicat Pontiful celor 82 de jurnaliști aflaţi la bordul avionului papal, se traduce mai presus de toate printr-un „mesaj de unitate”, mai notează Avvenire. „Armonia interreligioasă și pluralismul cultural au fost mult timp trăsături fundamentale ale civilizațiilor care au apărut de-a lungul țărmurilor Mediteranei, chiar dacă acum ne este greu să ne amintim de ele. Este timpul ca dorința de pace și stabilitate, împărtășită de toate popoarele, să se traducă în inițiative concrete. Prezența dumneavoastră în Turcia și Liban va revigora, fără îndoială, cauza unității și a fraternității umane” – a transmis președintele Republicii Italiene cu ocazia acestei vizite, transmite agenția italiană ANSA.
Încheiem cu o știre apărută în cotidianul elen PROTO THEMA: Curtea de Apel Salonic a decis să nu-l extrădeze în România pe fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu. După cum notează publicația, judecătorii consiliului, prin avizul lor, au respins cererea de extrădare formulată de România și au decis, de asemenea, să ridice controlul judiciar impus acestuia de autoritățile elene. Se reamintește că fostul primar (în perioada 2008-2015) și fost senator a fost arestat la începutul lunii octombrie la Salonic, în executarea unui mandat european emis de autoritățile române, în vederea executării unei pedepse de 10 ani aplicate de un tribunal din București pentru un caz de numire a unei persoane la serviciul pentru cimitire și parcuri, în timpul mandatului său de primar. Fostul primar a fost condamnat definitiv în România pentru primirea sumei de 25.000 de euro la domiciliul său din Ciolpani de la fostul director al Cimitirelor din București, Bogdan Popa. Conform rechizitoriului, Popa constituise un grup infracțional cu participarea unor complici, pentru a încasa comisioane ilegale din proiecte și contracte municipale, primarul de atunci fiind acuzat că știa despre organizație și că se bucura de o parte din bani.
(Ruxandra Lambru/RADOR RADIO ROMÂNIA)
