În cei doi ani de la lansarea sistemului, colectarea și reciclarea ambalajelor de băuturi a crescut la 94%.
THE GUARDIAN (Marea Britanie), 27 noiembrie 2025 – În satul transilvănean Pianu de Jos, Dana Chitucescu, în vârstă de 51 de ani, adună în fiecare săptămână un sac de PET-uri goale, doze de aluminiu și sticle și îl duce la magazinul local. La fel ca milioane de români din orașe și zone rurale, Chitucescu a inclus în rutină sistemul de garanție-returnare (SGR), lansat în urmă cu doi ani.
Este o schemă simplă: atunci când cumpără băuturi răcoritoare sau alcoolice, clientul plătește în plus 0,50 lei per sticlă și primește banii înapoi atunci când returnează ambalajul, curat și în forma sa originală, la un punct de colectare (de obicei, aceleași magazine de unde au fost cumpărate produsele).
Chitucescu câștigă aproximativ 40 de lei pe săptămână din reciclarea sticlelor sale și ale altei familii. „Asta acoperă mâncarea pentru cele șapte pisici ale mele”, a spus ea. „Este un sistem grozav, toată lumea din satul nostru îl folosește, este întotdeauna coadă la magazin.”
Ratele de reciclare din România erau printre cele mai scăzute din UE, dar în cei doi ani de la lansarea schemei, colectarea și reciclarea ambalajelor de băuturi au crescut vertiginos până la 94% în unele luni.
„Este o poveste de la zero la succes”, a spus Gemma Webb, directorul executiv al RetuRO, compania care administrează sistemul, într-un parteneriat public-privat cu producătorii de ambalaje de băuturi și statul român.
Românii au returnat aproximativ 7,5 miliarde de recipiente de băuturi de la lansarea sistemului, între noiembrie 2023 și sfârșitul lunii septembrie 2025, potrivit companiei. Returnările numără 4 miliarde de PET-uri, 2 miliarde de doze metalice și 1,5 miliarde de recipiente din sticlă. Au fost colectate peste 500.000 de tone de materiale reciclabile de înaltă calitate. „Suntem cel mai mare sistem de returnare complet integrat la nivel global”, a precizat compania.
Amploarea schimbării în România este și mai frapantă având în vedere punctul de la care țara a pornit. Timp de mai bine de un deceniu, România s-a aflat la coada clasamentului statisticilor de reciclare din Europa. Între 2011 și 2021, rata de reciclare a deșeurilor în localitățile din țară aproape că nu s-a modificat, oscilând între 11% și 14%, în timp ce în restul UE a crescut. România era pe ultimul loc în UE la utilizarea materialelor circulare, doar 1% din materiale fiind reciclate și reintroduse în economie în 2021.
Dar, în 2018, guvernul a început discuțiile despre această schemă. În 2022, RetuRO a început să funcționeze, iar cu un calendar extrem de strâns, care includea construirea a nouă centre de numărare și sortare la nivel național, schema a fost lansată la sfârșitul anului 2023. ”Acum avem una dintre cele mai mari și mai complexe rețele logistice din România”, a declarat Webb.
De fapt, începând mai târziu decât în alte țări a fost un avantaj, spune Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului și expert în politici privind deșeurile, deoarece România a putut utiliza software modern și instrumente de trasabilitate.
Este vorba despre un model de returnare în vânzarea cu amănuntul: magazinele care vând recipientele trebuie fie să instaleze automate de vânzare inversă, fie să proceseze ambalajele manual. Există, de asemenea, un stimulent financiar pentru acestea, care le ajută să acopere costurile de procesare, iar RetuRO reinvestește toate profiturile în operațiuni.
O campanie publicitară la nivel național a folosit dansul tradițional românesc, hora, oameni ținându-se de mână și dansând în cerc, pentru a simboliza responsabilitatea comună, iar un studiu recent a constatat că 90% dintre români spun că au folosit sistemul cel puțin o dată, iar 60% returnează ambalajele în mod regulat.
Alte țări, a explicat Pop, „suferă din cauza propriei inerții”, deoarece au introdus sistemele cu zeci de ani în urmă și acum sunt blocate cu modele învechite. Pentru ele, trecerea la sisteme noi riscă să-i deruteze pe consumatori, chiar dacă ar putea îmbunătăți ratele de colectare.
Țări precum Polonia, Turcia, Bulgaria, Moldova și Serbia au avut întâlniri cu RetuRO și autoritățile române, dorind să învețe cele mai bune practici, în timp ce se pregătesc să implementeze un sistem similar.
România a introdus, de asemenea, un cadru legal de susținere, ceea ce înseamnă că există posibilitatea de penalizare a comercianților retail dacă refuză retururile – chiar și cele mai mici magazine din sate trebuie să accepte recipiente dacă vând produsele, altfel riscă amenzi, în timp ce marile lanțuri au puncte de returnare automate.
După succesul cu recipientele pentru băuturi, există planuri de extindere a sistemului pentru a acoperi și alte tipuri de ambalaje. „Dacă poți pune o sticlă de apă, poți pune și o sticlă de oțet, un borcan sau o cutie de lapte”, a declarat Alexandra Țuțuianu de la Ecoteca, primul ONG din România specializat în gestionarea deșeurilor.
Însă, când vine vorba de alte tipuri de ambalaje, cum ar fi pungile de chipsuri, care conțin plastic flexibil, sau recipientele de șampon, RetuRO și guvernul spun că nu vor să se grăbească.
Webb a spus: „Suntem încă la început și este încă prematur să adăugăm mai multe în sistem”, precizând și că orice adăugare ar necesita același nivel de cercetare care a fost utilizat în cazul recipientelor de băuturi și colaborarea cu partenerii din industrie care produc materialele.
Grupurile de mediu au lăudat sistemul din România, dar avertizează că acesta acoperă doar o mică parte din fluxul total de deșeuri al țării. „Este cel mai mare program de mediu, un exemplu de bună practică, îl lăudăm, ne place foarte mult sistemul, dar nu este suficient, nu rezolvă problema deșeurilor din România”, a spus Țuțuianu.
Grupurile de mediu au lăudat sistemul de reciclare din România, dar avertizează că acesta acoperă doar o mică parte din fluxul total de deșeuri al țării. „Este cel mai mare program de mediu, un exemplu de bună practică, îl lăudăm, ne place foarte mult sistemul, dar nu este suficient, nu rezolvă problema deșeurilor din România”, a spus Țuțuianu.
Ambalajele pentru băuturi reprezintă doar 5% din totalul deșeurilor generate în România. Conform Eurostat, țara a înregistrat o rată totală de reciclare de doar 12% în 2024 și nu a depășit niciodată 14%. Chiar și cu o rată ipotetică de returnare de 100% pentru recipientele de băuturi, rata generală de reciclare a deșeurilor ar crește doar marginal.
Elena Rastei, de la ONG-ul Zero Waste România, a susținut că trebuie analizată mai atent reutilizarea. „Colectarea rezolvă problema deșeurilor vizibile, dar reutilizarea schimbă natura lor. Atunci când ambalajele circulă – returnate, spălate, reumplute – acestea devin o resursă, nu un deșeu. O singură sticlă reutilizabilă poate înlocui 20 până la 50 de sticle de unică folosință, poate reduce emisiile de carbon și poate sprijini o economie cu adevărat circulară.”
Deocamdată, în timp ce România a devenit un model de politică publică în străinătate, pentru Chitucescu, succesul nu se măsoară în miliarde de sticle, ci în ceea ce nu mai vede în comunitatea ei. Când plouă abundent, sticlele nu mai sunt purtate de pâraie. Când se plimbă prin sat, străzile nu mai sunt pline de gunoaie.
Fratele ei, care locuiește în Spania, este invidios. Îi spune că ei nu au un sistem similar și că este unul dintre puținele lucruri pe care România le face excepțional de bine. „Este invidios pe noi și are dreptate, este benefic pentru noi și pentru mediu”, a spus Chitucescu.
* Titlul acestui articol a fost modificat la 28 noiembrie 2025. O versiune anterioară susținea în mod greșit că schema de returnare a garanțiilor din România este cea mai mare din lume.
https://www.theguardian.com/environment/2025/nov/27/we-like-it-a-lot-how-romania-created-the-largest-deposit-return-scheme-in-the-world
Traducerea: Carolina Ciulu/RADOR RADIO ROMÂNIA/cciulu
