Discuțiile de la Miami dintre SUA și Ucraina au fost „grele, dar constructive” au declarat reprezentanți de la Kiev, citați de agenția italiană ANSA. Președintele american a declarat că există „o șansă bună” pentru un acord între Ucraina și Rusia în urma întâlnirii din Florida. Mai presus de toate, delegațiile au abordat unele dintre „cele mai sensibile probleme” pentru rezolvarea războiului: garanțiile teritoriale și de securitate, punctele asupra cărora nu s-a ajuns la niciun acord în cadrul discuțiilor de la Geneva. Un oficial american de rang înalt a declarat pentru Axios că „Ucrainenii știu ce așteaptă Washingtonul de la ei. Înainte de a-și da demisia, fostul șef al cabinetului prezidențial ucrainean, Andrii Yermak, declarase că concesiile teritoriale pot fi negociate doar la nivel prezidențial, dar Trump a avertizat săptămâna trecută că se va întâlni cu Zelenski și Putin doar atunci când părțile vor ajunge la un acord definitiv”.
După întâlnirea la nivel de delegații de la Miami, președintele ucrainean Zelenski se află la Paris, căutând sprijin în Europa, scrie La Repubblica. “Este cea mai întunecată oră pentru conducerea lui Volodimir Zelenski de la invazia rusă din 2022, iar Europa trebuie să îl sprijine cât mai mult posibil. Și, din acest motiv, președintele ucrainean, în urma scandalurilor de corupție din centrul guvernului său, a sosit luni la Paris pentru a se întâlni cu Emmanuel Macron. Odată cu reluarea negocierilor dintre SUA și Ucraina în Florida, Europa vrea să se îndepărteze de rolul marginal impus de Trump și Putin și să-și unească forțele cu Zelenski, în numele ’unei păci juste și durabile’. Pentru că soarta Kievului și cea a Bătrânului Continent sunt strâns legate. Europa formează un front unit pentru a evita să dea semne de slăbiciune în fața americanilor și rușilor, în ciuda refrenului președintelui ungar Orban (’Ucraina trebuie să revină la statutul de stat tampon’)”.
„Polonia se confruntă cu războiul invizibil al Kremlinului”, titrează La Razon, arătând că polonezii „încearcă să trăiască cu certitudinea inconfortabilă că războiul nu se mai petrece doar de cealaltă parte a graniței, ci s-a instalat pe teritoriul său sub forma unor explozii țintite, a unor drone care îi traversează cerul, a unor incendii suspecte, a unor atacuri cibernetice, a unor campanii de incitare la ură pe rețelele de socializare și a unui șir de operațiuni secrete care nu urmăresc distrugerea infrastructurii, ci ceva mai profund: crearea sentimentului că niciun spațiu nu este sigur”. Varșovia o numește fără menajamente război psihologic, iar ultimele incidente au ridicat niveluri de alarmă nemaiîntâlnite din 2022. „Polonia este o țintă prioritară. Este poarta logistică către Ucraina, țara care a trimis cele mai multe arme proporțional și granița NATO cea mai apropiată de frontul ruso-belarus. Moscova știe acest lucru și simte că coeziunea poloneză începe să îşi arate fisurile. Guvernul lui Donald Tusk menține o linie fermă de sprijin pentru Kiev, dar polarizarea internă și creșterea retoricii naționaliste au creat un teren fertil pe care Rusia încearcă să îl exploateze”.
„NATO ia în considerare o abordare mai agresivă față de Rusia”, afirmă amiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, într-un interviu acordat pentru Financial Times. „Studiem totul… Pe frontul cibernetic, suntem oarecum reactivi. A fi mai agresivi sau proactivi decât reactivi este ceva ce luăm în considerare”, a declarat Dragone. În urma plângerilor europene privind atacurile hibride din partea Rusiei (cum ar fi dronele sau atacurile cibernetice), unii diplomați, în special din Europa de Est, au îndemnat NATO să răspundă mai puternic, în loc să reacționeze pur și simplu moderat. Totodată, Giuseppe Cavo Dragone a evocat posibilitatea unor atacuri preventive ale NATO, care să fie efectuate ca o „acțiune defensivă”. „A fi mai agresivi decât agresivitatea omologilor noștri ar putea fi o opțiune”. NATO a avut succes cu misiunea Baltic Sentry, în care nave, aeronave și drone navale au patrulat Marea Baltică, prevenind repetarea numeroaselor incidente de tăiere a cablurilor din 2023 și 2024 de către nave legate de flota din umbră a Rusiei, concepute pentru a eluda sancțiunile occidentale. „De la începutul misiunii Baltic Sentry, nu s-a întâmplat nimic. Prin urmare, asta înseamnă că această descurajare funcționează”, a adăugat Dragone.
Aflat în Liban, Papa Leon al XIV-lea a lansat un nou apel la conciliere pe fondul conflictelor care macină lumea, arătând că „Pacea nu înseamnă să trăiești separat sub același acoperiș”, informează RAI News. „Agenții păcii nu numai că știu cum să o ia de la capăt, dar o fac în primul rând prin calea anevoioasă a reconcilierii. Există, de fapt, răni personale și colective care necesită ani lungi, uneori generații întregi, pentru a se vindeca”, a fost declarația Papei Leon al XIV-lea în discursul său către autorități, societatea civilă și corpul diplomatic din Liban. Dacă aceste răni „nu se vindecă, dacă nu lucrăm, de exemplu, pentru a vindeca amintirile, pentru a-i apropia pe cei care au suferit greșeli și nedreptăți, este dificil să ne îndreptăm spre pace”, a subliniat Suveranul Pontif.
(Florin Matei/RADOR RADIO ROMÂNIA)
