Războiul din Ucraina cu implicațiile lui complexe, situația politică din UE și unele tensiuni între Europa și Israel se regăsesc din nou printre principalele teme dezbătute în presa internațională.
Bătălia pentru orașul Pokrovsk din Doneţk continuă și forţele ucrainene își mențin controlul asupra zonei de nord a oraşului, asigură publicația ucraineană Suspilne, după ce Rusia anunțase capturarea orașului acum două zile. Tot din Ucraina, agenția RBC ne lămurește că rușii voiau să aibă orașul înainte de negocierile de la Moscova cu americanii, dar neputându-l cuceri de facto l-au cucerit „doar la televizor”. Căutarea unei soluții de pace se extinde, cu discuții în Florida și la Beijing, în timp ce Vladimir Putin merge în India, transmite BBC. Negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner discută cu ucrainenii în SUA și „par hotărâți să obțină noi concesii din partea Kievului”. Emmanuel Macron se află la Beijing pentru discuții cu Xi Jinping, inclusiv despre războiul din Ucraina, relatează Le Monde. „China susține mereu că dorește pacea. Dar nu a condamnat niciodată invazia Rusiei. Partener economic și politic cheie al Rusiei, e cel mai mare cumpărător de combustibil rus, alimentând astfel mașinăria de război.” Francezul Le Point comentează că „în timp ce UE încearcă să-și reducă dependența și să obțină ajutorul Chinei în problema ucraineană, președintele francez încearcă să-și apere interesele comerciale”; Xi îndeamnă însă UE să „demonstreze independență și viziune strategică, la fel ca marile puteri”. The New York Times reține că „Xi a dat puține semne că ar fi interesat să-i răspundă cererii” lui Macron referitoare la Ucraina. Și, în orice caz, „prin declarațiile făcute la sfârșitul întrevederii Xi și Macron au dat de înțeles că între pozițiile lor rămâne o distanță apreciabilă”. „Vizita lui Macron e mai degrabă un exercițiu de calibrare strategică. Pentru Paris menținerea unui canal direct cu Xi e esențială într-o lume în care regulile internaționale devin tot mai fragile, rivalitatea Washington-Beijing domină agenda globală, iar Europa încearcă să-și redefinească rolul”, analizează în Spania ziarul La Razon. Între timp Putin a sosit în India pentru o întâlnire bilaterală cu premierul Narendra Modi, care va avea loc vineri, consemnează Il Corriere Della Sera. Nu e o întrevedere tocmai neobișnuită, fiind a 23-a din 2000 până acum. Totuși „relația nu mai e cea exclusivă de odinioară: India cumpără mult mai multe arme din Franța, SUA și Israel și e suspicioasă în privința simbiozei strategice dintre Rusia și China”. Cotidianul italian expune și dilema Indiei: „pe de o parte sancțiunile și presiunile americane i-au redus spațiul de manevră în privința energiei; pe de altă parte, Delhi nu-și poate permite să rupă relația cu un partener care i-a garantat prețuri reduse la petrol și continuarea aprovizionării cu arme”. Revista americană Foreign Policy sesizează și ea un „moment dificil” al relațiilor bilaterale, care „sunt încă strânse, dar au devenit un pic fragile”. Însă legăturile Indiei cu „Rusia și SUA sunt suficient de complexe și trainice pentru a rezista la lovituri. Numai că pe moment Modi trebuie să se apuce de un nou tip de echilibristică, ținând mai puțin de gestionarea a două parteneriate solide și mai mult de reducerea la minim a riscurilor viitoare la adresa lor”.
Persistă și ecourile negocierilor eșuate de la Moscova, mai ales că Putin a revenit joi cu o nouă declarație intransigentă: „Kievul trebuie să se retragă sau vom elibera Donbasul prin forță”, citează ziarul italian La Stampa. Un editorial din The Wall Street Journal observă sec că „Putin i-a spus iar «niet» lui Trump”. „Încă o fugă până la Moscova a trimișilor lui Trump a produs încă o respingere a unui plan de pace de către Putin. Poate că a venit vremea să se conchidă că Putin nu-și dorește pacea. Își dorește Ucraina”. The Financial Times apreciază că în cazul acestor negocieri interesele de piață au ajuns să surclaseze diplomația. „Pare tot mai mult că pacea nu va fi negociată de diplomați și guverne supuse răspunderii ministeriale, ci de intermediari și oportuniști care se poziționează în așa fel încât să profite indiferent ce fel de acord s-ar obține”. Marea problemă e că „o pace negociată astfel poate veni rapid. Însă nu poate dura”.
Poziția europeană pe fondul acestor negocieri reușește să pună de acord cele două mari ziare rivale de stânga și de dreapta din Regatul Unit, The Guardian și The Telegraph. Ambele îndeamnă statele UE să-și pună ordine în politica internă a blocului și să se apuce odată de cooperarea de securitate. „Dorința lui Trump de a opri războiul din Ucraina s-ar putea să fie sinceră, dar motivele îi sunt egoiste. El râvnește gloria acordului împlinit, dar nu-i pasă dacă va fi echitabil ori nu”, scrie Guardian. The Telegraph îi reproșează Europei că nu se poate pune de acord în privința finanțării Kievului din activele rusești înghețate, în condițiile în care economia Ucrainei riscă un colaps „în câteva luni” în lipsa banilor. În plus, UE pleacă urechea și se blochează la simplele amenințări ale Moscovei, or „amintindu-i lui Putin că deține această putere îl va încuraja”, pe lângă faptul că „astfel de certuri interne fac Europa să pară slabă”. Totuși, adaugă Frankfurter Allgemeine Zeitung, Berlinul a pledat joi să i se ofere Belgiei garanții că nu va suporta singură riscurile legate de utilizarea activelor rusești, iar acestea să fie „împărțite echitabil între toate statele UE”. Friedrich Merz a afirmat că Belgia are nevoie de „garanții juridice, nu doar de promisiuni politice”.
Publicația elenă Ert News anunță că „a fost semnat astăzi un acord transnațional între România, Bulgaria și Grecia privind Coridorul Vertical Marea Egee-Marea Neagră, care va îmbunătăți conexiunile rutiere și feroviare între cele trei țări. Inițiativa își propune să consolideze cooperarea regională, să promoveze fluxurile comerciale și să consolideze securitatea și mobilitatea în Europa de Sud-Est”. Decidenții prezenți au subliniat inclusiv „importanța strategică a coridorului pentru mobilitatea militară în estul UE”. Ziarul bulgar Sega completează că axa va fi „dezvoltată accelerat” și presupune și „construcția a trei noi poduri peste Dunăre: un al doilea pod combinat Ruse-Giurgiu, precum și poduri la Silistra-Călăraș și Nicopole-Turnu Măgurele”, acestea constituind un „obiectiv principal pentru Bulgaria”. Tot în sensul consolidării securității europene merită menționată interzicerea Partidul Comunist Polonez de către Tribunalul Constituțional de la Varşovia, informează Polsat News. „Curtea a constatat că statutul și programul partidului încalcă articolul 13 din Constituția Poloniei, care interzice existența partidelor și altor organizații care fac referire în programele lor la metode și practici totalitare ale nazismului, fascismului și comunismului.”
Între timp, relatează agenţia ANSA, la Bruxelles continuă scandalul Mogherini, cu vestea că fosta șefă a diplomației UE Federica Mogherini a demisionat din funcția de rector al Colegiului Europei. „Parchetul European (EPPO) analizează în prezent transcrierile interogatoriilor lui Mogherini, Stefano Sannino și Cesare Zegretti, cei trei suspecți din ancheta privind presupuse infracțiuni legate de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Colegiul Europei din Bruges” și a anunțat că „va dura ceva timp”. Ursula von der Leyen ia măsuri să se delimiteze de scandal, observă portalul european Politico. Din fericire pentru ea, Sannino „s-a aruncat în sabie” joi, demisionând de la șefia departamentului Comisiei pe care-l conducea. Scandalul a iscat tensiuni inclusiv între politicienii UE și cei belgieni de la Bruxelles, primii reproșându-i justiției belgiene că ține conferințe ostentative de presă, dar n-a prea avansat cu ancheta în scandalurile „Qatargate” din 2022 și Huawei de anul acesta. Nici diplomația americană n-a ratat ocazia de a aminti despre Mogherini că „e aceeași care, întâmplător, caracteriza Cuba comunistă drept o «democrație monopartid», încurajând investițiile, turismul și comerțul europene care au susținut regimul oprimant și strident anti-american al insulei”. Săptămânalul britanic The Economist ne explică de ce „un mic scandal de corupție e o mare problemă pentru UE”. „În aceeași zi în care diplomați americani s-au așezat la Moscova cu Putin să discute chestiuni de război și pace în Europa, omologii lor europeni se așezau – nu tocmai din voia lor – la o conversație cu anchetatorii poliției belgiene.” Adică a fost oricum „suficient de umilitor” pentru diplomații UE să fie excluși de la tratativele de la Moscova, dar să le fie și perchiziționate birourile în aceeași zi de poliție „a fost cireașa de pe tort”.
Spania, Irlanda, Olanda și Slovenia au anunțat joi că vor boicota ediția din 2026 a concursului muzical Eurovision fiindcă la el va participa Israelul, transmite Deutsche Welle. Țările respective ceruseră interzicerea participării statului evreu, însă organizatorul, European Broadcasting Union (EBU), a decis joi că nu e necesar un vot în această privință. The Jerusalem Post admiră în editorialul său poziția Germaniei și Austriei, ultima fiind țara-gazdă, care anunțaseră că ar fi boicotat și ele concursul, ba încă nici nu l-ar fi transmis pe posturile publice, dacă Israelul ar fi fost exclus. „Germanii, vorbind din propria lor experiență dureroasă, cred că acest gen de excludere nu ar trebui să fie normalizat vreodată, iar tentativele de a i se răpi legitimitatea unui întreg popor nu pot sfârși niciodată bine. Lumea ar trebui să-i asculte”.
Andrei Suba
