Culisele negocierilor de pace privind Ucraina țin în continuare capul de afiș al presei internaționale.
„Un acord de pace în Ucraina în curând?”, se întreabă La Libre Belgique. „Suntem într-adevăr foarte aproape”, spune trimisul special american Keith Kellogg, care a comparat stadiul actual al negocierilor cu „ultimii zece metri ai unui maraton”. Și a făcut referiri la chestiuni teritoriale: „Dacă putem rezolva aceste două probleme – viitorul regiunii Donbas și al centralei nucleare de la Zaporijia, cred că restul va decurge relativ fără probleme”.
„Europenii sunt aliați ignorați și umiliți de administrația Trump”, constată Le Monde, care explică: „După întâlnirea de la Moscova, europenii programaseră o întrevedere la Bruxelles între Steve Witkoff, Jared Kushner și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Scopul era clarificarea garanțiilor de securitate promise Kievului în caz de încetare a focului care să prevină o nouă ofensivă rusă. Dar americanii au ales să se întâlnească direct la Miami cu negociatorul-șef al Kievului și cu șeful Statului Major ucrainean, anulând etapa de la Bruxelles la întoarcerea lor de la Moscova, reamintește cotidianul francez. Ținuți în întuneric, aliații Kievului, al căror destin este legat de cel al Ucrainei prin amenințarea rusă, sunt deliberat excluși de la discuții de către Statele Unite. Ignorați, dar și umiliți, conchide Le Monde.
Dincolo de Ocean, WASHINGTON POST dă replica, vorbind despre „Ipocriziile Uniunii Europene privind Ucraina”: Franța, Germania și Belgia văd paiul din ochiul lui Trump, dar nu observă bârna din propriul lor ochi. „Cum explică Macron, de exemplu, faptul că Franța este al treilea cel mai mare cumpărător de energie rusă din Europa? Liderii europeni își declară „angajamentul ferm și solidaritatea neclintită față de Ucraina în teorie”, dar în practică, continentul adesea nu poate ajunge la un acord pentru a-și ajuta vecinul”. Aici, cotidianul american amintește de faptul că atât Merz, cât și Ursula von der Leyen, l-au implorat vineri pe premierul belgian Bart De Wever să nu blocheze planurile UE de a folosi activele rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei anul viitor. Într-un interviu pentru La Libre Belgique, De Wever declara că se teme de consecințele unei astfel de măsuri: „Moscova ne-a spus clar că dacă îi sunt confiscate activele, Belgia va simți consecințele pentru eternitate”. Și a adăugat: „Cine crede cu adevărat că Rusia va pierde în fața Ucrainei? Este o fabulație, o iluzie totală. Nici măcar nu este de dorit ca ea să piardă, iar instabilitatea să se instaleze într-o țară cu arme nucleare”. Chiar comparat cu toate lucrurile controversate pe care președintele Donald Trump le-a spus vreodată despre Putin, acesta este un punct de vedere remarcabil de cinic, remarcă Washington Post, care adaugă: „Liderii europeni ar trebui să se asigure că sunt fără păcat înainte de a arunca primii cu piatra”.
Din Le Point aflăm că Agenția Internațională pentru Energie Atomică a anunțat vineri că ecranarea protectoare a reactorului nuclear de la Cernobîl din Ucraina nu mai poate bloca radiațiile. Arcul înalt de 110 metri de deasupra reactorului nuclear de la Cernobîl din Ucraina a fost avariat de un atac cu drone rusești care a făcut o gaură de 15 metri pătrați în acoperișul exterior. Potrivit șefului agenției ONU, Rafael Grossi, o inspecție „a confirmat că arcul și-a pierdut funcțiile principale de siguranță, inclusiv capacitățile de izolare”. El a afirmat că „nu au fost provocate daune permanente structurilor portante și sistemelor de monitorizare”. Le Point amintește că Cernobîl a fost locul unui dezastru nuclear major în 1986, care a expus populația întregii Europe la radiații.
Presa franceză surprinde în unanimitate schimbarea de ton a lui Emmanuel Macron după vizita sa în China — o schimbare bruscă, neobișnuit de fermă, care anunță o posibilă escaladare comercială între Europa și Beijing. Atât Les Échos, cât și Le Monde sau Liberation vorbesc de un președinte francez vizibil alarmat de dezechilibrele economice și de „lovitura dată modelului industrial european”.
Potrivit Les Échos, Macron revine din China cu un avertisment dur: dacă Beijingul nu acționează rapid, „Europa va fi constrânsă în următoarele câteva luni să ia măsuri ferme”, mergând până la taxe vamale asupra produselor chinezești, „așa cum fac Statele Unite”. Le Monde reliefează aceeași idee, subliniind că deficitul comercial cu China nu mai este doar un dezechilibru, ci o amenințare strategică: „o chestiune de viață și de moarte pentru industria europeană”.
Tonul acestor articole sugerează că discuțiile lui Macron cu Xi Jinping nu au produs concesii semnificative. Dimpotrivă, președintele francez pare să pledeze pentru o trezire europeană, descriind presiunea chineză ca pe o intruziune în „modelul industrial bazat istoric pe mașina-unealtă și industria auto”. Chinezii ar fi structurat un flux de exporturi atât de agresiv, încât, avertizează el, „suntem prinși între cele două” mari puteri – China și Statele Unite, ambele afectând competitivitatea europeană, una prin supracapacitate, cealaltă prin protecționism.
Un alt mesaj-cheie atinge lipsa de unitate internă a Uniunii Europene. Germania, „foarte prezentă în China”, continuă să frâneze un răspuns comun: nu este, spune Macron, „încă pe deplin pe linia noastră”. Acest detaliu revine în ambele publicații, conferind o notă de tensiune unei Europe divizate chiar în fața unei provocări sistemice.
În paralel, Macron nu pledează doar pentru bariere comerciale, ci și pentru investiții reciproce: dacă Europa vrea să reducă deficitul, „nu poate importa la nesfârșit — companiile chineze trebuie să vină pe sol european”. Dar nu oricum. Investițiile trebuie filtrate: să nu fie „prădătoare”, să nu creeze „dependențe” sau noi instrumente de influență. Presa franceză pune accentul pe soluțiile avansate de președintele Macron: simplificarea reglementărilor, aprofundarea pieței unice, investiții strategice în inovație, protejarea frontierelor comerciale și chiar ajustarea politicii monetare – un set de măsuri ample, care sugerează că Parisul se pregătește pentru o reconfigurare economică majoră în raport cu China. Emmanuel Macron revine din China convins că Europa nu mai are timp de pierdut, conchide Liberation.
(Ruxandra Lambru/RADOR RADIO ROMÂNIA)
