România l-a ales pe Nicușor Dan, un nou președinte de centru care a învins candidatul de dreapta, dar naționalismul a rămas puternic într-o perioadă în care țara se lupta să-și reducă deficitul bugetar în creștere
BALKAN INSIGHT (Serbia), 23 decembrie 2025
Plecaraea președintelui Klaus Iohannis
România a intrat în anul 2025 pe fondul unei crize electorale fără precedent, după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, din noiembrie 2024, din cauza unui presupus amestec străin în sprijinul candidatului de extremă-dreaptă, Călin Georgescu. Pe data de 24 februarie, președintele Klaus Iohannis și-a dat demisia, afirmând că dorește astfel să evite o criză politică tot mai adâncă, iar parlamentul se pregătea să dezbată o moțiune de suspendare înaintată de partidele de extremă-dreaptă – un demers care, potrivit avertismentelor sale, risca să destabilizeze și mai mult o societate deja divizată.
Fraților Tate li se permite să plece
Pe data de 27 februarie, în mod surprinzător, autoritățile române le-au permis controversaților influenceri Andrew și Tristan Tate să părăsească țara, în pofida unui proces în curs, în care cei doi erau acuzați de trafic de persoane și de viol. Ulterior, cei doi frați au revenit la București. Potrivit relatărilor presei, ridicarea restricțiilor de călătorie a survenit după ani întregi în care s-a căutat întărirea unor relații cu consilieri și cu membri ai familiei președintelui Statelor Unite, Donald Trump. Arestați în decembrie 2022, cei doi frați continuă să își susțină nevinovăția și au criticat procedurile juridice inițiate împotriva lor.
Câștigătorul de dreapta al primului tur, pus sub acuzare
În luna noiembrie a anului trecut, în mod surprinzător, populistul de dreapta, Călin Georgescu, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale dn România. După ce scrutinul a fost anulat, el a fost împiedicat în luna martie să mai candideze la alegerile repetate, din cauza unei presupuse încălcări a normelor democratice. În prezent, Georgescu are de înfruntat un proces, el fiind acuzat, printre altele, de finanțarea frauduloasă a campaniei sale, de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de fals în declarații. Ulterior, el a mai fost acuzat de complicitate la subminarea ordinii constituționale, de difuzarea unor informații false și de înființarea unei organizații antisemite, fiind chemat mai apoi în instanță pentru că ar fi lăudat o serie de personalități fasciste interbelice. El respinge toate acuzațiile.
Reluarea alegerilor prezidențiale, câștigată de un centrist
În ziua de 18 mai, românii l-au ales pe Nicușor Dan, un politician de centru, el devenind astfel cel de-al cincilea președinte din perioada postcomunistă, după ce l-a învins pe adversarul de extremă-dreaptă a cărui platformă electorală risca să încordeze relațiile cu Uniunea Europeană și NATO. Două săptămâni mai târziu, în discursul său de recepție, Dan a promis să reformeze statul român, să promoveze principiile democratice și să întărească statul de drept. El s-a angajat totodată să promoveze mari reforme în economie, în educație, în sectorul sănătății și în sistemul jurdic – secoare față de care încrederea populației a scăzut simțitor în ultimii ani.
Anunțul unor măsuri de austeritate
La câteva zile după numirea sa în funcția de premier, pe data de 20 iunie, liberalul Ilie Bolojan a anunțat primul pachet de măsuri de austeritate menite să reducă deficitul bugetar al României, printre acestea numărându-se majorarea TVA-ului, înghețarea salariilor din sectorul public, reformarea administrației publice și a conducerii companiilor de stat. Ulteror, guvernul său a căutat să adopte și alte măsuri, cum ar fi reducerea substanțialelor beneficii de care profitau magistrații, precum pensionarea anticipată și pensiile speciale. Propunerile s-au izbit de opoziția juriștilor și au dezbinat coaliția guvernamentală – reacții care, în cele din urmă, au împiedicat adoptarea lor.
O armată cu probleme în căutare de voluntari
Dat fiind războiul Rusiei din Ucraina vecină și agravarea securității în regiune, în luna octombrie, România a hotărât să-și extindă programul de instrucție destinat voluntarilor. Decizia este menită să modernizeze capacitatea de apărare și să refacă forțele din rezervă, având în vedere că armata se confruntă cu o criză de personal, mai ales în rândul ofițerilor și al specialiștilor. România a desființat stagiul militar obligatoriu și nu a luat în calcul reînființarea acestuia. Reformele au sporit masiv cheltuielile pentru apărare, care, începând din 2023, aproape s-au dublat, ajungând la aproximativ 2,5% din PIB.
Inaugurarea celei mai mari catedrale ortodoxe din lume
Catedrala Națională – care, prin cei 127 de metri înălțime pe care îi are, este cea mai înaltă catedrală ortodoxă din lume – a fost inaugurată la București în octombrie, dominând orizontul orașului. Pentru credincioșii ortodocși, ea reprezintă renașterea spirituală a României moderne, dar pentru mulți alții, este un monument al grandorii și al puterii Bisericii Ortodoxe Române ca instituție, ea rămânând una dintre instituțiile de mare încredere ale țării.
Proteste împotriva corupției din justiție
Pe data de 11 decembrie, aproximativ 500 de judecători și de procurori au dat publicității o declarație comună, în care afirmă că sistemul juridic din România a fost efectiv capturat și transformat, astfel încât să poată servi unor puternice interese politice și economice. Evenimentul a survenit în urma unei anchete de presă, care ar ilustra corupția, influența neavenită și alte nereguli din cadrul Justiției. Dezvăluirile au provocat proteste de stradă în mai multe orașe, mii de oameni demonstrând împotriva corupției din sistemul juridic.
https://balkaninsight.com/2025/12/23/elections-austerity-and-public-discontent-marked-romania-in-2025/
Articol de Marian Chiriac
Traducerea: Alexandru Danga
