RADOR RADIO ROMÂNIA (9 anuarie) – În pofida insistențelor repetate ale Danemarcei că Groenlanda nu este de vânzare, președintele SUA Donald Trump și echipa sa „discută despre cum ar putea arăta o eventuală achiziție”, potrivit unei purtătoare de cuvânt a Casa Albă, citată în această săptămână. Însă, chiar și ca exercițiu teoretic care pornește de la ipoteza existenței unui vânzător dispus, discuția despre o vânzare ipotetică a unui teritoriu autonom precum Groenlanda întâmpină rapid necunoscute, precum modul în care ar putea fi stabilit un preț semnificativ. „Nu există o piață pentru cumpărarea și vânzarea țărilor”, a declarat Nick Kounis, economist-șef al băncii olandeze ABN AMRO, subliniind că nu există un cadru acceptat pentru evaluarea statelor. Încercările de a găsi repere istorice pentru o valoare corectă se lovesc, de asemenea, de dificultăți. În 1946, Statele Unite au oferit să cumpere vasta insulă arctică bogată în resurse minerale de la Danemarca pentru 100 de milioane de dolari – o ofertă care a fost respinsă la acel moment. Raportată la valoarea actuală a banilor, suma ar fi de aproximativ 1,6 miliarde de dolari. Însă această cifră, deja modestă, nu este utilă ca punct de referință din cauza creșterii masive atât a economiilor SUA, cât și a Danemarcei în cele opt decenii scurse de atunci: ea nu reflectă nicio „valoare” relativă a Groenlandei și a resurselor sale în economia globală a anilor 2020. Achiziția Louisianei de către America pentru 15 milioane de dolari în 1803 și cumpărarea Alaskăi de la Rusia pentru 7,2 milioane de dolari în 1867 nu reprezintă nici ele precedente utile. În primul rând, și cel mai evident, există faptul că atât Franța, cât și Rusia au ales efectiv să vândă. Iar, deși este clar că acele sume ar fi mult mai mari în banii de astăzi, nivelul exact ar depinde de modul în care ar fi luați în calcul factori precum inflația, aprecierea prețurilor terenurilor și creșterea economiilor locale.(REUTERS – 9 ianuarie)/aionita/asalar
